Modelul agriculturii româneşti, cu un număr foarte mare de fermemici care produc pentru autoconsum şi un număr foarte mic de fermemari, cu 60% din agricultori având peste 60 de ani şi o suprafaţăsemnificativă exploatată de persoane fizice, pune în dificultatepoziţia pe care România trebuie să o exprime la Bruxelles privindmodul de gestionare a banilor europeni.
"România are două tipuri de agricultură diametral opuse, cuscopuri şi obiective diferite de dezvoltare şi acest lucru esteimportant pentru schemele şi mecanismele de susţinere din viitoareaPolitică Agricolă Comună (PAC).
Gestionarea în mod unitar a modului de distribuţie asubvenţiilor către fermele mici şi cele mari ne creeazădificultăţi. Trebuie să găsim o simplificare a modului dedistrubuţie a ajutoarelor pentru fermele mici", a declarat MihailDumitru, ministrul agriculturii.
Este pentru prima dată când se recunoaşte, printr-un raportcomplex prezentat de Ministerul Agriculturii, situaţia reală aRomâniei agricole în mare parte nefiscalizată, cu foarte multeferme mici şi foarte puţine mari, în condiţiile în care în Europapredomină fermele de dimensiuni medii. Mai mult, autorităţile cautăsoluţii pentru schimbarea acestui raport în următorii cinci ani şimai ales a formării celei de-a treia categorii - cea a fermelorfamiliale care să producă şi pentru piaţă, care în prezent "suntdoar un vis, doar propuneri şi nicidecum o realitate".
"Dacă noi ca stat membru reuşim să demonstrăm specificitatea şiavantajul agriculturii mici, familiale şi a rolului primordial pecare îl joacă producţia de servicii pentru societate, vom avea ooportunitate foarte mare. Pe partea de competitivitate însă trebuiesă jucăm după regulile generale, prin valorificarea investiţiilormari pe care le putem finanţa acum de la UE, pentru că dataviitoare nu cred că vom mai beneficia ca stat membru de acelaşinivel de sprijin pentru investiţii", spune Dumitru, care nu credecă bugetul alocat agriculturii europene va fi la fel de mare ca şicel actual.
Dumitru a spus că în perioada negocierilor Programului NaţionalStrategic al României la Comisia Europeană, pe vremea când actualulministru era de cealaltă parte a mesei, au existat voci din tabăraRomâniei care spuneau că fermele de subzistenţă trebuie să dispară."Nu este nimic rău în faptul că oamenii vor să-şi producă singuripentru consum, mai ales că mare parte a populaţiei are veniturifoarte scăzute şi continuă să trăiască din subzistenţă. Cusiguranţă însă acesta nu este viitorul agriculturii. Ca ministruînsă vreau să dezvolt această categorie a fermelor desemi-subzistenţă, să le facem mai mari, mai comerciale, să vândămai mult la piaţă."
Ministerul şi-a propus ca în următorii cinci ani, prinintermediul ajutoarelor de 1.500 de euro pe care le acordă fermelorde semi-subzistenţă să transforme 75.000 de astfel de fermefamiliale în unele comerciale. Numărul acestora este foarte micînsă raportat la situaţia generală a pieţei. În prezent, fermele desubzistenţă şi de semi-subzistenţă, care exploatează între 1-10 ha,reprezintă 93% din totalul fermelor şi exploatează 32,2% dinsuprafaţa totală, în timp ce fermele familiale, pe careautorităţile tind să mizeze, sunt doar 5,4% din total cu 15,5% dinsuprafaţă. Fermele comerciale cu peste 1.000 de hectare nu depăşesc2% din total, dar exploatează peste jumătate din terenul agricol alRomâniei.
