Modul in care au fost tratati in trecut investitorii straini in Romania s-ar putea intoarce impotriva noului guvern si ar putea da peste cap un plan economic realizat in colaborare cu autoritatile europene de la Bruxelles inaintea aderarii la UE, relateaza Financial Times.
O comisie de arbitraj a Bancii Mondiale urmeaza sa solutioneze saptamanile urmatoare procesul deschis de compania americana Noble Ventures, prin care aceasta cere statului roman despagubiri in valoare de 350 mil. $ (270 mil. euro).
Compania acuza guvernul condus de fostul prim-ministru Adrian Nastase de sabotarea achizitiei unei fabrici de otel si de renationalizarea ilegala in 2001 a acesteia. Decizia nu va putea fi atacata si va depinde de tratatul bilateral dintre Romania si SUA.
Avand in vedere ca un numar de alti investitori straini nemultumiti stau la coada pentru a acuza statul roman de tratament necorespunzator, cazul Noble Ventures ar putea fi un test foarte important.
O suma importanta castigata de grupul american ar putea insemna ca noul guvern a mostenit, intr-un moment delicat, o situatie financiara foarte incurcata.
Guvernul condus de Calin Popescu-Tariceanu pare sa dezvolte relatii mult mai bune cu investitorii din Vest si incearca sa elimine coruptia care a caracterizat majoritatea tranzactiilor din perioada Nastase. Totusi, noul executiv nu a incercat sa solutioneze reclamatiile venite de la vechii investitori. Saptamana trecuta a vandut unui investitor rus o fabrica de otel recuperata de la grupul italian Gavazzi Steel de guvernul Nastase.
Cazul Noble Ventures este consecinta privatizarii din 2000 a Combinatului Siderurgic de la Resita. Investitorul american a acceptat atunci sa plateasca 4,5 milioane de dolari (3,5 mil. euro) si sa investeasca, in trei ani, 85 de milioane de dolari (65,4 mil. euro) la uzina resiteana.
Tranzactia, conform reprezentantilor grupului, includea si o clauza care obliga guvernul roman sa reesaloneze datoriile producatorului de otel, in valoare de 35 de milioane de dolari (27 mil. euro), permitand astfel deblocarea conturilor bancare ale fabricii.
Procedura de reesalonare a fost initiata de autoritatile din domeniu, dar, dupa alegerile din 2000, a fost oprita de guvernul Nastase.
La audierile din octombrie anul trecut de la Washington, reprezentantii statului roman au sustinut ca oficialii care au incheiat contractul de privatizare au promis ca vor incerca sa obtina reesalonarea datoriilor de la creditorii guvernamentali, dar nu au garantat explicit un nou calendar al platilor.
Noble Venture sustine ca, fara reesalonare, operationalizarea fabricii a fost aproape imposibila. In 2001, creditorii guvernamentali au hotarat reorganizarea unzinei de la Resita dupa care a fost renationalizata de guvernul Nastase, relateaza FT.
Acelasi guvern a anulat datoriile fabricii si a vandut-o firmei Sinara Handel din Germania la pretul simbolic de un euro. Sinara este distribuitorul grupului TMK, cel mai mare producator de tevi din Rusia, care detine si Artrom Slatina.
EDF Services Group, un alt investitor american, urmareste cu mare interes cazul Noble Ventures si intentioneaza sa introduca o actiune in justitie prin care sa solicite daune de cel putin 100 de milioane de dolari. In 1992, EDF a semnat un contract pe 20 de ani pentru operarea magazinelor duty-free in trei aeroporturi romanesti. Proprietarul EDF, Rick Weil, sustine ca in 2001 un reprezentant al Guvernului Ro-maniei i-ar fi solicitat mita in valoare de 2,5 milioane de dolari pentru ca EDF sa administreze in continuare magazinele duty-free. Weil spune ca a refuzat sa plateasca, iar autoritatile au respins acuzatiile. In septembrie 2002, guvernul Nastase a adoptat o ordonanta de urgenta prin care au fost desfiintate magazinele duty-free din aeroporturi. Miscarea a distrus afacerile EDF in Romania, sustin reprezentantii companiei.
Procesul cu Noble Ventures si altele potentiale ar putea afecta planurile bugetare ale guvernului in primul rand datorita sumelor vehiculate. Actualul guvern de la Bucuresti trebuie sa respecte deficitul bugetar convenit cu Fondul Monetar International, iar cererile de despagubire ar putea duce la o crestere a deficitului bugetar.
"Autoritatile se lupta deja sa reduca deficitul, iar procesele ar putea complica lucrurile, atat din cauza cererilor de despagubire, cat si prin precedentul care se va crea", a declarat Radu Craciun, economist in cadrul ABN Amro Bank. stelian.vezentan@zf.ro
