♦ Pentru comparaţie, PIB-ul educaţiei a fost de 49 de miliarde de lei, adică un pic peste 3% din PIB ♦ România plăteşte, prin urmare, dobânzi la credite cât două treimi din banii pe care-i alocă educaţiei. Cum am ajuns în această situaţie?
Cu creştere economică de 4-6% în ultimii ani, cu excepţia lui 2020 şi 2023, dar şi cu deficite mult peste ţinta de 3% din PIB, România rămâne cu rating de ţară pe ultima treaptă recomandată investiţiilor din partea tuturor celor trei mari agenţii americane de evaluare financiară. La ratingul suveran se uită cu atenţie investitorii străini atunci când iau decizia unei investiţii într-o economie, dar şi pieţele financiare, atunci când împrumută ţara. Or, în acest moment, România are unul dintre cele mai mari costuri de împrumut din UE, în afară de Ungaria, lucru care se reflectă şi în cheltuielile ţării cu dobânzile.
Cel mai recent, agenţia americană de rating Standard and Poor’s (S&P) a publicat un nou raport asupra economiei României, precum şi prognozele pentru principalii indicatori macroeconomici, în care a păstrat ratingul suveran al României pe ultima treaptă recomandată investiţiilor, deasupra categoriei „junk”, dar cu perspectivă stabilă, adică nu există un pericol de retrogradare până la următoarea evaluare.
Ce vor face mai departe agenţiile de rating, la scorul cărora pieţele financiare se uită şi împrumută România la costuri mai mari? Analiştii financiari consultaţi de ZF sunt de părere că cel mai probabil ratingul va fi păstrat, însă riscul poate fi mai mare pe partea de retrogradare, pentru că deficitele ţării – bugetar şi comercial – nu sunt reduse.
