Samuila Dosza si Emil Andras administreaza afaceri considerate in trecut fara perspective dar relansate in prezent prin obtinerea unor finantari.
Desi domeniile in care activeaza cei doi intreprinzatori sunt foarte diferite intre ele - Dosza este un fermier din vestul Romaniei, iar Andras produce componente auto la poalele Muntilor Carpati - titularii lor au o caracteristica comuna: ambii au fost ajutati de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) sa isi relanseze afacerile, relateaza The Wall Street Journal Europe.
Dupa ce a stimulat un flux de investitii straine mai intai inspre Rusia iar apoi inspre Europa Centrala, BERD isi orienteaza acum atentia spre tarile din Sud - Estul Europei, unde sursele private de finantare se mentin la un nivel nesemnificativ, in special pentru sectorul intreprinderilor mici.
Aceasta noua orientare are o importanta foarte mare atat pentru Romania cat si pentru Bulgaria. Cele doua state au obtinut recent acordul din partea UE pentru continuarea negocierilor de aderare planuita pentru 2007. Exista insa o conditie cheie: cele doua tari trebuie sa-si intareasca economiile, o sarcina in care BERD joaca un rol esential.
"Progresul inregistrat de ultimul set de state care au aderat la UE ne permite acum sa redirectionam pas cu pas resursele noastre spre regiuni in care sectorul privat inca nu a indraznit sa se implice semnificativ", a declarat Willem Buiter, economistul-sef al BERD.
Imprumuturile acordate de BERD si investitiile de capital in companii din Romania si din alte cinci tari din Europa de Sud-Est s-au majorat cu 11% la 959 mil. euro intre 2002 si 2003, in timp ce fondurile pentru statele Europei Centrale s-au diminuat cu 7,8%, ajungand la 1,17 mld. euro.
In 2003, partea atrasa de Romania a fost de 385 mil. euro, tara noastra devenind al treilea mare imprumutat din bani BERD, dupa Rusia si Polonia.
In ajutorul bancilor
Aceasta noua strategie a BERD presupune de asemenea si riscuri noi.
In timp ce in Europa Centrala accentul s-a pus pe proiecte de infrastructura precum autostrazi, in Romania BERD se concetreaza pe afacerile mai mici, cu surse insuficiente de finantare si care sunt prea riscante pentru majoritatea investitorilor.
Chiar sistemul bancar din Romania a reprezentat o provocare deoarece multi potentiali clienti inca se feresc de banci. Aceasta situatie isi are probabil radacinile spre sfarsitul anilor '90, atunci cand mai multe banci romanesti s-au prabusit sub munti de imprumuturi neperformante.
"O lipsa de incredere in sistemul bancar a insemnat nu numai o lipsa de interes a investitorilor straini pentru piata romaneasca, dar si o lipsa de interes a romanilor", spune Hildegard Gaeck, sef al operatiunilor BERD in Romania.
Cooperarea cu bancile unei tari este cruciala pentru succesul BERD, partial datorita faptului ca banca nu dispune de infrastructura necesara acoperirii unei cereri uriase de credite din partea micilor intreprinderi. Pentru a spijini dezvoltarea sistemului bancar local, BERD cumpara de obicei parti mici din bancile statului respectiv pentru a le oferi credibilitate si pentru a le ajuta sa atraga investitorii straini.
Nu toti sunt insa convinsi ca pomparea de bani in sectorul privat al unei tari este cea mai buna modalitate de ajutor. "Este inca prematur sa azvarlim bani intr-o economie precum cea romaneasca, unde infrastructura nu poate sustine dezvoltarea intreprinderilor", crede John Whittaker, economist si membru al Parlamentului european din partea Partidului Independent, din Marea Britanie.
Asa cum reiese din cazul celor doi, Dosza si Andras, banii BERD oferiti prin intermediul bancilor locale pot revitaliza fermele aflate in dificultate sau micile fabrici - desi drumul spre obtinerea finantarilor tine cateodata mai mult de noroc.
In cautarea finantarii
Ferma lui Samuila Dosza se afla la 20 de kilometri de Timisoara. Dosza, in varsta de 49 de ani si sotia lui, Elena (47), si-au deschis afacerea la putin timp dupa revolutie. Acestia cultiva floarea soarelui si rapita desi multi alti fermieri au trecut spre locuri de munca cu venituri mai previzibile. Acum doi ani, acestia s-au confruntat cu o problema: lipsa spatiului de depozitare ii facea vulnerabili in fata cumparatorilor care mizau astfel pe obtinerea unui pret mai mic stiind ca fermierii mai bine ar vinde tot decat sa li se strice marfa.
Venitul lor diminuandu-se cu aproape 10% pe an, familia Dosza si-a dat seama ca, in acest ritm, vor ajunge in curand la faliment. Acestia au solicitat la bancile locale un imprumut de 9.600 de euro pentru achizitionarea unui spatiu de depozitare din apropiere, dar au fost refuzati deoarece nu prezentau garantii. Astfel, acestia si-au cheltuit toti banii, inclusiv cei alocati pentru campania de primavara, pentru cumpararea hambarului. Rationamentul lor a fost urmatorul: ar putea sa convinga mai usor investitorii sa le acorde imprumut pentru recoltare si fertilizare, deoarece creditorii pot obtine un track record al acestor activitati.
Din nou, bancile au raspuns negativ. Andreas Ecker, purtatorul de cuvant al Raiffeisen Zentralbank Oesterreich, cu sediul la Viena, compania-mama a Raiffeisen Romania - una dintre bancile care l-au refuzat pe Doszas - a declarat ca atunci cand se acorda credite sub 10.000 de euro, acestea se acorda clientilor cu care banca a avut o relatie de afaceri durabila sau unor planuri de afaceri inovative. "Dupa ce am fost refuzati de toate bancile importante din zona, am inceput sa ne gandim ca pentru a obtine un imprumut nu avem decat sa apelam la camatari", spune Dosza.
Iarna trecuta, exasperat de insuccesul sau, Dosza a decis sa isi incerce norocul si la MIRO Bank. Anterior, el evitase sa apeleze la aceasta banca pentru ca un prieten i-a spus ca titulatura bancii inseamna "pace" intr-o limba slavona - avertizandu-l ca este o banca sarbeasca. "Nu percepeam Sebia ca fiind un loc stabil pentru o banca", a declarat Dosza.
De fapt, MIRO vine de la "Microfinantare Romania". Banca opereaza prin ProCredit Bank, o unitate a fondului de investitii din Frankfurt IMI (International Micro Investment). BERD detine o participatie de aproximativ 21%.
Familia Dosza a primit cei 9.600 de euro in mai putin de o saptamana. Dosza estimeaza ca imprumutul le va permite sa isi majoreze profiturile cu aproape 20% - compensand declinul din ultimii doi ani. La o dobanda de 12,3% pe an imprumutul este similar cu cele acordate de principalele banci locale.
Viata era mult mai previzibila in trecut, spune Dosza. "Cu toate acestea nu as mai vrea pentru nimic in lume sa ma intorc in comunism", adauga el, "pentru ca, desi este foarte greu si chiar daca avem foarte putin timp liber, putem sa ne punem in aplicare propriile idei si prin munca putem sa ne imbunatatim nivelul de trai si sa o ducem mai bine".
Patru grajduri transformate in fabrica
In 1992, atunci cand Emil Andras a pornit afacerea Logos, multi dintre muncitorii sai fabricau manual componente acasa, in Aiud. Dar cu un grad slab de supraveghere, angajatii erau predispusi sa faca erori, asa ca in 1993 el a inchiriat un spatiu de 700 mp intr-o cladire si l-a transformat intr-un atelier.
Aceasta manevra a contribuit la primul succes important: un contract pe termen lung cu compania germana Kasccke Elektronic pentru producerea de bobine utilizate la fabricarea instalatiilor electrice si de iluminat. Cu toate acestea, productia manuala se misca greoi, iar stabilitatea fluxului de personal era scazuta, intr-o constructie neincalzita si prost iluminata.
In 2003, Kaschke si-a exprimat neincrederea in capacitatea instalatiilor firmei Logos de a realiza componentele auto mai sofisticate de care avea nevoie, punand in pericol contractul cu Andras. Andras afirma ca nu isi putea permite sa faca schimbarile sugerate de Kaschke, care necesitau inchiderea operatiunilor si construirea unei noi fabrici. Dar avea un plan de rezerva: sa cumpere patru grajduri si sa le transforme intr-o fabrica.
A mers cu ideea sa la o sucursala Raiffeisen din Romania. Pentru ca imprumutul pe care il solicita era mai mare - 150.000 de euro - Andras a fost indrumat catre departamentul pentru intreprinderi mici si mijlocii al Raiffeisen, fondat in colaborare cu BERD. El a primit banii la o rata a dobanzii de 6% - o rata mult sub cele practicate de majoritatea bancilor pentru un imprumut de aceasta marime. Creditul, i-a permis de asemenea sa indeplineasca recomandarile celor de la Kaschke, care in schimb au adus un plus de 15% in veniturile companiei si incheierea altor contracte.
Anul trecut, Andras a mai angajat sase muncitori ajungand la un numar de 190 de muncitori, cu program intreg de lucru. Anul acesta el estimeaza ca numarul angajatilor va creste pana la 300.
Acum Andras se gandeste la detaliile petrecerii de Craciun, care va fi tinuta intr-un alt grajd transformat de aceasta data intr-o cafenea.
dan.zavoianu@zf.ro
