S-a acreditat ideea potrivit careia dispozitiile din Constitutie instituie o republica semiprezidentiala. Specialistii in drept constitutional afirma insa ca aceste dispozitii nu justifica o asemenea concluzie. Dincolo de teorie, realitatea practica demon-streaza insa ca sistemul politic din Romania are accentele prezidentiale. Ele sunt determinate, pe de o parte, de imaginea publica pe care o are presedintele, ca rezultat al alegerii directe si, pe de alta parte, de tentatia presedintelui de a acapara mai multa putere decat ii confera Constitutia. Rezultatul este dualitatea puterii executive. Aceasta dualitate constituie un resort conflictual foarte puternic. Tendinta presedintelui de a se conforma imaginii publice despre el, a fost vizibila de la adoptarea Constitutiei in 1991 si pana in prezent. Altfel spus, presedintele a incercat mereu sa demonstreze ca nu numai formal, ci si substantial el este seful puterii executive. S-a ajuns, astfel, la o diminuare sau chiar la o uzurpare a atributelor primului-ministru. Cand acesta a refuzat sa recunoasca suprematia presedintelui in cadrul puterii executive, au aparut conflictele. Sunt binecunoscute conflictele Iliescu/Roman, Constantinescu/Vasile, Iliescu/Nastase si, mai nou, se desfasoara pe scena politica un alt conflict, Basescu/Tariceanu. Practica aplicarii actualului sistem constitutional isi demonstreaza ineficienta. Cat timp puterea executiva este macinata de conflicte interne, ea nu-si poate atinge obiectivele de gestionare a Romaniei. Iata de ce, este nevoie de o optiune constitutionala ferma, fie in favoarea Republicii prezidentiale, de tip american, fie in favoarea republicii de tip parlamentar, care se intalneste in mai toate tarile membre ale Uniunii Europene. Daca avem in vedere riscul derapajelor autoritare sau chiar dictatoriale ale sistemului prezidential, in care democratia este deplin consolidata, concluzia fireasca este ca in Romania, cea mai buna solutie este optiunea republicii parlamentare. Aceasta solutie trebuie dublata insa de votul uninominal. Intr-adevar, este nevoie de o reala apropiere intre clasa politica si alegatori, dar aceasta nu se realizeaza prin alegerea directa a unui singur om, adica a presedintelui, ci prin alegerea directa a tuturor membrilor Parlamentului. S-a obiectat ca republica parlamentara nu ar mai ingadui locomotivele electorale. Obiectia este falsa. In realitate, in republicile parlamentare, in cadrul alegerilor, rolul de locomotiva electorala il joaca, la fel de bine, candidatul la functia de prim-ministru. Asa se intampla acum in Germania, asa se intampla in Marea Britanie, asa se intampla in toate republicile parlamentare. Exista sanse reale in Romania pentru revizuirea Constitutiei in sensul adoptarii principiilor republicii parlamentare? O asemenea sansa a fost ratata in anul 2003, cand a fost efectuata prima revizuire a Constitutiei. Atunci PNL si PD au propus adoptarea republicii parlamentare, cu consecinta alegerii presedintelui de catre Parlament. Desi in anul 2002 Adrian Nastase facuse si el o propunere in acest sens, in cadrul Comisiei pentru revizuirea Constitutiei a fost adoptata insa de catre PSD pozitia lui Ion Iliescu. Ca urmare, nu s-a intrunit majoritatea necesara pentru modificarea legii fundamentale in aceasta privinta. Din punct de vedere politic, PSD a facut o mare eroare, pentru ca daca ar fi acceptat atunci propunerea facuta de PNL si PD, la alegerile din 2004 nu ar mai fi fost posibila spectaculoasa rasturnare a scorului electoral de catre Traian Basescu. Dar, dincolo de acest episod electoral, ramane disfunctionalitatea puterii executive care este in continuare macinata de conflictele dintre presedinte si primul-ministru. Daca aceasta situatie va continua, riscul este ca intreaga clasa politica sa fie discreditata. Increderea in partide si asa mica, va scadea in continuare. La alegerile urmatoare, este posibil sa asistam la o noua recrudescenta a nationalismului, asa cum s-a intamplat in anul 2000. Nu este exclus ca un cutremur politic sa apara, iar partidele actuale, sa fie inlocuite de partide noi, care inteleg mai bine agenda populatiei.
Iata de ce actualele partide parlamentare ar trebui sa-si asume reforma sistemului politic, intre principiile acestei reforme cele mai importante fiind alegerea presedintelui de catre Parlament si votul uninominal pentru alegerea membrilor Legislativului. Desigur, adoptarea acestor principii presupune o noua revizuire a Constitutiei. Deocamdata nu se intrezaresc semnele unui acord politic intre partidele parlamentare pentru o asemenea revizuire. In plus, presedintele Basescu, la fel ca presedintele Iliescu, nu va fi partener intr-un asemenea proces de transformare a formei de guvernamant din Romania intr-o republica parlamentara. Consecintele le vor suporta cetatenii Romaniei.
* Valeriu Stoica este doctor in drept, fost ministru al justitiei si presedinte al Partidului National Liberal
