Presedintele Leonid Kucima spunea, in momentul in care a inaugurat canalul Bastroe, ca interesele politice si strategice au manat Kievul sa construiasca acest canal. Asa le raspundea cel mai inalt dintre demnitarii Ucrainei reprezentantilor comunitatii internationale care au protestat sau si-au aratat ingrijorarea fata de aparitia acestui mijloc nenatural de a lega Dunarea de Marea Neagra.
Tot Leonid Kucima a mai spus, in momentul inaugurarii canalului Bistroe: "Va ordon, reluati navigatia in partea ucraineana a Deltei Dunarii!".
Asadar, in acesti termeni, si cu aceste argumente, se inregistreaza pozitia Ucrainei in acest diferend, exprimata la cel mai inalt nivel.
Despre efectele construirii acestui canal s-a scris mult, s-a vorbit, de asemenea, mult in ultima vreme la Bucuresti. Se pare ca nu exista o evaluare precisa a pagubelor pe care le-ar avea Romania in urmatorii ani, asa cum nu este chiar foarte sigur nici in ce masura va fi afectat ecosistemul Deltei Dunarii sau chiar geografia ei. Exista cifre, analize, se pare ca si solutii propuse de diferite parti implicate, dar nu se poate spune cu exactitate cati bani se vor pierde prin preluarea de catre Ucraina a unei parti importante din flota care traverseaza Delta. Nu se stie nici cate pasari sau pesti vor pleca sau vor disparea, nici in cat timp se va depune malul pe fundul Deltei astfel incat partea aceasta din traseul Dunarii sa nu mai fie navigabila.
Certa mi se pare la aceasta ora o anume atitudine a Ucrainei - dintr-un stat cu care am tot negociat de circa sapte ani delimitarea granitelor, Ucraina a devenit tara al carei regim a ajuns sa foloseasca termenul "Va ordon, reluati navigatia in partea ucraineana a Deltei Dunarii!". De la neputinta de a incheia o intelegere cu Romania, in privinta hotarelor, s-a ajuns la sfidarea tuturor celor care nu sunt de acord cu punerea in pericol Deltei.
Toate aceste evolutii se petrec la mai putin de o jumatate de an de cand Romania a devenit granita de Est a NATO. Cu cateva luni, cel mai probabil aceasta pare sa fie intervalul de timp, inainte ca Romania sa gazduiasca baze militare ale Aliantei (se tot vorbeste despre amplasarea lor la Marea Neagra). In momentul in care Romania, si celelalte sase tari care fusesera invitate, a devenit membru depiln al Aliantei, Ucraina declara ca acesta este blocul militar din care, intr-un viitor nu foarte explicit determinat, ar dori sa faca parte. In tot acest rastimp, Rusia s-a aratat nemultumita (aceasta este atitudinea care a fost precedata de proteste exprimate mai hotarat) de extinderea granitelor NATO spre Est. Nu este o speculatie, ci doar o remarca subiectiva ca, in cursul acestei veri, Ucraina a renuntat sa-si mai afirme intentia de a adera, candva, la NATO. Si-a schimbat strategia de securitate printr-o singura radiere din lista prioritatilor a aderarii la Alianta Nord-Atlantica. Nu au existat declaratii preliminarii, nu au fost nici evenimente care sa fi avut legatura cu aceasta schimbare, la un interval de doar cateva luni.
Din aceeasi perspectiva, in acest moment nu se poate vorbi despre vreo intentie a Ucrainei de a se apropia institutional de Uniunea Europeana. Nu se numara printre statele care sa negocieze statutul de membru al Uniunii, asa cum nu este nici pe lista de asteptare a celor care vor inceperea discutiilor.
In schimb, Ucraina si-a triplat, de la inceputul acestui an, schimburile comerciale cu Rusia. Ucraina a redevenit - dupa o perioada de racire a relatiilor - intre statele pe care Vladimir Putin le inscrie intre tarile apropiate de Moscova.
Cu aceasta tendinta de departare a Ucrainei de Vest si cu reluarea relatiilor in buna traditie cu marele sau frate de la Rasarit, este greu de presupus ca Romania ar putea sa gaseasca rapid caile de a determina Ucraina sa stopeze construirea canalului Bastroe. In plus, mai este nevoie ca Romania sa gaseasca intelegere in cadrul Aliantei Nord Atlantice si, poate, in momentul in care va deveni membru al Uniunii Europene (in cel mai bun caz abia in 2007) sa-si convinga aliatii sa-i ceara raspicat Ucrainei sa opreasca lucrarile.
Este posibil ca, in cazul in care pe malul Marii Negre vor aparea, in Romania si in Bulgaria,baze militare ale NATO, Aliantei sa nu-i fie pe plac existenta unui canal paralel de navigatie. Cum ar fi monitorizate operatiunile de pe acest canal care leaga Dunarea de Marea Neagra. Suntem, prin Marea Neagra, totusi, la poarta dintre Europa Rasariteana si Asia Minor. Prin Marea Neagra, prin Bosfor, ne legam de Mediterana. Este prea importanta zona ca sa nu conteze fiecare nou drum de acces catre fiecare dintre aceste porti.
Orice motivatie economica ar fi invocata de partea Ucraineana este important si pe sprijinul cui s-a bazat atunci cand s-a decis sa investeasca in acest proiect. Este vorba despre partenerii comerciali virtuali care ar prefera calea de acces pe care o deschide Bistroe in comparatie cu cea existenta. Daca printre acestia se vor fi numarand Rusia si alte state desprinse din sfera de influenta sau chiar din trupul Uniunii Soviertice, atunci inseamna ca ne aflam chiar in miezul unor interese geostrategice. In cazul in care Rusia doreste sa-si mareasca influenta si autoritatea in regiune, mai ales dupa ce a avut loc extinderea NATO si a capatat contur una dintre cele mai importante aliante, atunci construirea unei cai de acces catre una dintre portile dintre continente capata o proportie insemnata. adelina.radulescu@zf.ro
