Toti investitorii privati activi in segmentul energiei analizeaza in permanenta orice posibilitate prin care isi pot completa portofoliul la nivel local. Pentru cei care au deja o companie de distributie si furnizare a energiei, obtinerea unor capacitati de productie este un scop declarat. Numai ca realizarea obiectivelor depinde de un singur lucru: rapiditatea cu care se misca statul. Tinand cont de faptul ca doar un complex energetic are nevoie de investitii de retehnologizare de 500 de milioane de euro, bani pe care statul nu ii poate da, privatizarea productiei ar trebui demarata cat mai repede.
"Romania are nevoie disperata de a investi in restructurarea sectorului de productie. Este absolut necesar ca procesul privatizarilor sa fie continuat in segmentul de productie", a declarat Matteo Codazzi, presedintele Enel Romania.
Grupul de utilitati italian Enel este cel mai mare investitor industrial prezent pe piata de profil prin faptul ca detine participatii majoritare in companiile de distributie si furnizare a energiei Electrica Banat si Electrica Dobrogea. Italienii au fost declarati castigatorii procesului de privatizare pentru Electrica Muntenia Sud, cea mai valoroasa companie de profil din patrimoniul Electrica, dupa ce au licitat 820 de milioane de euro pentru pachetul majoritar de actiuni. Transferul de actiuni insa inregistreaza o intarziere de peste noua luni din cauza izbucnirii scandalului in energie care s-a soldat cu arestarea mai multor persoane implicate in procesul de privatizare a Electrica Muntenia Sud, precum si din cauza trasferului companiilor din portofoliul Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarilor in Industrie aflat in subordinea Ministerului Industriilor si Comertului in cel al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Potrivit unor juactori din domeniu, privatizarea sectorului producator de energeie ar rezulta si in costuri mai mici pentru consumatorii finali.
"In ceea ce priveste preturile la energie, exista o tendinta ascendenta la nivel european. Noi nu putem influenta pretul energiei care este produsa de companiile romanesti de profil, detinute in totalitate de stat. Putem spera la instaurarea concurentei private in acest sector, concurenta care ar duce pe de o parte la scaderea preturilor, precum si la cresterea eficientei sectorului producator", a declarat Guenther Schubert, directorul general al companiei de distributie si furnizare a electricitatii E.ON Moldova, aflata in portofoliul grupului german de utilitati E.ON.
Desi toate grupurile prezente pe piata de profil din Romania si-au manifestat intentia de a intra pe segmentul de productie, concretizarea acestor planuri depinde numai de rapiditatea cu care se va misca statul roman. Tot de acest lucru depind si investitiile de miliarde de euro pe care aceste grupuri le pot realiza.
"Enel si-a afirmat in multe randuri intentia de a intra pe segmentul de productie pentru a putea construi aici o platforma integrata pe lantul valorii, dar acest lucru este dependent doar de vanzator, statul in cazul Romaniei. Accelerarea acestor proceduri este in interesul tarii", a mai precizat reprezentantul Enel, care a mai atras atentia asupra unui aspect: rapiditatea cu care se stabileste legislatia pentru producerea energiei din surse regenerabile. Codazzi a precizat ca lipsa unei legislatii coerente in acest sector priveaza piata locala de "energie ieftina". Enel a anuntat anul trecut intentia de a investi 24 de milioane de euro intr-un proiect pentru producerea energiei din surse eoliene. Proiectul este blocat din lipsa autorizarii si a legislatiei legate de producerea energiei din surse hidro.
"Dezechilibru care se formeaza este faptul ca s-a format concurenta doar pe un tip de piata, cel al distributiei si furnizarii, iar toata productia a ramas toata in mainile statului", a mai precizat presedintele Enel Romania. Italienii au anuntat ca au un buget de investitii de 4 miliarde de euro pe piata locala.
Acest aspect este sesizat si condamnat de majoritatea privatilor intrati pe segmentul de profil. Lipsa privatizarii in sectorul de productie este considerata a fi cauza problemelor de transparenta de care este acuzata piata in ultima perioada de timp. Tot lipsa privatizarii este considerata a fi factorul care sta la baza lipsei de lichiditate de pe bursa de energie. Din moment ce cantitati foarte mari de energie sunt contractate la preturi si pe perioade de livrare necunoscute, pe bursa raman cantiatati foarte mici de energie disponibile. Un exemplu este destul de elocvent. Hidroelectrica a fost prezenta pe bursa o singura data.
Acest lucru a fost scos in evidenta de directorul general al E.ON Moldova, Guenther Schubert, care a declarat recent ca doar o mica parte din volumul de energie produs este tranzactionat pe operatorul pietei de electricitate din Romania, OPCOM.
Statul mai are de privatizat in acest moment trei complexuri energetice, o serie de termocentrale. Niciodata nu a fost avansata ideea privatizarii unor producatori precum Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, fiind invocata importanta lor strategica. In aceeasi categorie intra si cel mai mare producator de gaze la nivel local, Romgaz Medias. Cu toate acestea sunt voci care sustin privatizarea completa a tot ceea ce inseamna energie.
"Romania are o singura solutie. Sa privatizeze tot. Ramura energetica este imbatranita, are nevoie de investitii pe care statul nu le poate realiza. Sunt necesare investitii de miliarde, altfel riscam ca in 2009-2010 sa ajungem la o criza energetica", potrivit unor declaratii recente ale omului de afaceri Dinu Patriciu, presedintele grupului petrolier Rompetrol. Conform sursei citate, nu exista un caracter strategic intr-o economie globalizata in care putem importa, exporta, in care exista o piata globala.
Omul de afaceri dadea exemplul mai multor economii ale caror sisteme sunt complet privatizate printre care se numara SUA. Cu toate acestea, experienta europeana pune pe masa un singur exemplu de concurenta pe segmentul de productie: Germania. In rest, Ungaria, Franta, Italia, Norvegia sunt doar cateva exemple europene in care statul administreaza productia de energie.
In ultima vreme, foarte multe pareri negative s-au indreptat catre segmentul termo cunoscut ca fiind cel mai costisitor si asupra necesitatii unor astfel de capacitati de productie. Termocentralele au unul dintre cele mai importante roluri in constructia sistemului energetic national prin echilibrul pe care il asigura. Principalul atu al termocentralelor este faptul ca ele pot intra rapid in functiune. In timp de seceta, asa cum a fost anul 2003, segmentul termo poate suplini cu succes lipsa resurselor hidro.
Pana cand statul se hotaraste totusi sa inceapa marile privatizari din segmentul de productie, se mai produce un efect. Cei mai importanti consumatori industraili au anuntat deja investitii, in productie.
Astfel, producatorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai infometat consumator, care inghite 7% din productia anuala de energie a Romaniei, a anuntat ca va investi un miliard de dolari pentru termocentrala, suma echivalenta retehnologizarii a doua complexuri energetice. Puterea termocentralei va fi de 1.000 MW, adica ar putea alimenta patru combinate de marimea Mittal Steel Galati. Desi in faza de studiu de fezabilitate, actionarii Alro par decisi sa scape de dependenta energetica. Ceea ce va face Alro ar putea fi considerat un al patrulea complex energetic, tinand cont de marimea capacitatii instalate.
Rompetrol a luat aceeasi decizie, dar de 10 ori mai mica. Presedintele grupului a anuntat la sfarsitul anului trecut ca este dipus sa investeasca 40-45 de milioane de euro in constructia unei termocentrale pe pacura si gaz de 110 MW. O parte din energie ar putea fi preluata de sistemul energetic national, Rompetrol devenind astfel furnizor.
Nici rusii de la Lukoil nu stau deoparte. Au anuntat un proiect de 70 de milioane de euro pentru o termocentrala care sa acopere consumul rafinariei Petrotel. Restul va fi vandut. Petrom completeaza acest grup al petrolistilor.
Dar nu doar marii consumatori sunt interesati de segmentul de productie.
Cel mai mare trader privat de energie, Energy Holding, intentioneaza sa-si completeze micul portofoliu de productie format prin cateva microhidrocentrale cu o termocentrala cat jumatate de reactor nuclear. Adica va investi 700 de milioane de euro intr-o termocentrala cu o putere de 400 de MW la Gorj.
Primele tentative timide care s-au vazut in sensul privatizarii segmentului de productie sunt cele legate de unitatile aflate inca in portofoliul Termoelectrica. Cele mai mari grupuri energetice prezente de piata de profil autohtona, Enel (Italia) si E.ON (Germania), dar si grupul Electrabel, cel mai mare grup energetic din Benelux (Belgia - Olanda - Luxemburg) fara activitati in Romania, au depus pe 28 februarie ofertele imbunatatite pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni al centralei termoelectrice Braila, una dintre cele patru sucursale ramase in patrimoniul companiei Termoelectrica. In prezent, in patrimoniul Termoelectrica se mai afla patru centrale, si anume Borzesti, Paroseni, Braila si Doicesti. Complexurile energetice Craiova, Turceni si Rovinari au fost desprinse din structura Termoelectrica, la fel ca marile termocentrale precum Electrocentrale Bucuresti.
Termocentrala de la Braila functioneaza pe carbuni, iar intentia este de a construi acolo un grup modern de producere a energiei electrice si termice.
De cand au fost reluate si procedurile pentru termocentrala Borzesti, grupurile de utilitati E.ON (Germania), Enel (Italia), Iberdrola (Spania) si CEZ (Cehia) au depus scrisori de interes si s-au precalificat pentru privatizarea termocentralei.
Deocamdata, acestea sunt singurele tentative de privatizare alaturi de vanzarea catorva microhidrocentrale. Marile procese de privatizare in segmentul productiei erau programate pentru anul trecut, dar izbucnirea scandalului in energie si punerea sub acuzare a unor inalti demnitari pentru spionaj economic au blocat toate aceste initiative.
Anul 2007 aduce perspective de crestere bune pentru traderii de energie
Comertul cu energie electrica se va dovedi si in acest an un business destul de profitabil, potrivit celor mai mari companii de profil, dar cresteri ale afacerilor de cel putin 10 ori, asa cum au fost inregistrate in 2005 nu vor fi reeditate datorita stabilizarii pietei.
Scandalurile recente din piata energiei si informatiile potrivit carora contractele directe cu statul prin care acesti traderi iau energie ieftina nu au afectat deloc capacitatea furnizorilor de a se dezvolta in conditiile unei piete liberalizate intr-un procent de aproximativ 85%. Gradul de liberalizare reprezinta capacitatea consumatorilor de a-si incheia propriile contracte cu energie de la un furnizor sau producator agreat. Faptul ca acum majoritatea filialelor Electrica, privatizate sau ramase inca in proprietatea statului, au pierdut o mare parte din clientii lor catre companiile de trading nu este decat un rezultat al deschiderii pietei si al sporirii gradului de competitivitate. Niciun contract incheiat direct nu a fost facut public pentru ca nici consumatorii finali si nici furnizorii nu au fost de acord cu publicarea acestor date, in ciuda insistentelor Ministerului Economiei si Comertului.
Cea mai mare companie de profil de pe piata locala este Energy Holding. Potrivit informatiilor din piata, compania detine unul dintre cele mai avantajoase contracte de achizitie de energie electrica incheiat cu cel mai ieftin producator: Hidroelectrica. Compania, detinuta in proportie de 99% de o institutie financiara elvetiana, Societe Bancaire Privee, detine potrivit propriilor estimari o cota 12% din piata libera.
Energy Holding estimeza ca va inregistra in 2007 o cifra de afaceri de circa 320 mil. euro (400 mil. $), in crestere cu 8%, si un profit de pana la 16 mil. euro (20 mil. $), mai mare cu 33%, potrivit datelor companiei.
"Rezultatele sunt sustinute, in principal, de o majorare a necesarului de energie al fiecarui client in parte, ca urmare a cresterii productiei, respectiv activitatii clientilor, precum si de atingerea obiectivului stabilit, de majorare a numarului de clienti", au declarat reprezentantii firmei. Compania achizitioneaza energie electrica de la producatorii de stat Nuclearelectrica, Hidroelectrica si complexurile energetice Rovinari si Turceni, iar printre clientii furnizorului se numara Automobile Dacia, Petrom si Michelin.
Energy Holding nu a prezentat cantitatile si preturile de achizitie si furnizare a electricitatii, motivand ca datele sunt protejate de clauze de confidentialitate. Unele dintre contractele de achizitie si furnizare vor fi renegociate la sfarsitul anilor 2007, 2009 si 2012. In 2006, societatea a avut o cifra de afaceri de 370 de milioane de dolari (296 milioane de euro) si un profit de 15 milioane de dolari (12 milioane de euro). Energy Holding a fost infiintata de omul de afaceri Nicolae Buzaianu in anul 2000. Acesta a renuntat, in 2004, la actiunile si functiile detinute in companie.
Urmatoarea mare companie de trading cu energie este Petrod, furnizorul de electricitate al unuia dintre cei mai "infometati" cosnumatori: combinatul siderurgic Mittal Steel Galati. Anul trecut, compania a avut afaceri de 90 mil. euro, dublu fata de nivelul inregistrat in 2005.
Contractul de furnizare cu Mittal dureaza pana la sfarsitul acestui an, existand posibilitatea de a fi prelungit. Consumul anual al combinatului Mittal Steel Galati ajunge la aproximativ 230 de MW, din care 100 de MW sunt furnizati de Petprod, restul fiind livrat prin Electrica.
Compania sustine ca nu are un contract de achizitie de energie electrica incheiat cu Hidroelectrica. Majoritatea cantitatilor de energie sunt preluate de pe operatorul pietei de energie electrica din Romania, OPCOM, dar si de la complexurile energetice.
Cea de-a treia companie clasata din punctul de vedere al cifrei de afaceri este traderul de energie electrica si de gaze nuturale EGL Power & Gas.
Compania are de la inceputul acestui an 14 angajati si estimeaza o cifra de afaceri de 130 mil. euro, in crestere cu 18% fata de rezultatul inregistrat anul trecut, ceea ce o plaseaza in topul productivitatii firmelor din Romania, cu un nivel de peste 9 mil. euro pe salariat fata de productivitatea medie de 10.000 de euro pe angajat.
