Premierul Calin Popescu-Tariceanu i-a cerut ieri ministrului justitiei, Monica Macovei, sa elaboreze un proiect de lege care sa interzica accesul la licitatiile pentru proiecte finantate de la buget sau din fonduri europene pentru firmele care nu si-au respectat clauzele contractuale in alte lucrari.
"Firmele din Romania care lucreaza cu bani publici si care nu isi respecta obligatiile contractuale sa fie interzise in a mai participa la licitatii pe bani publici sau bani europeni", a declarat premierul ieri la finalul reuniunii Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana.
La 1 iulie curent urmeaza sa intre in vigoare o noua lege a achizitiilor publice care pune pe baze noi afacerile firmelor cu statul, in sensul ca licitatiile pentru contracte platite din fonduri publice vor fi mult mai riguroase.
Anul acesta contractele de achizitii publice vor depasi doua miliarde de euro. Anul viitor, cand in Romania vor intra bani mai multi de la Uniunea Europeana, sumele s-ar putea ridica la peste 3,6 miliarde de euro, dupa o estimare recenta a fostului purtator de cuvant al Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Angela Filote.
Tariceanu a aratat ieri ca autoritatile au primit informatii ca intarzierile inregistrate in derularea proiectelor sunt cauzate de incapacitatea tehnica, administrativa si financiara a firmelor selectate.
"Nu ma intereseaza ca firma spune ca nu este capabila ca la 1 iulie sa fie gata cu o constructie, cand eu m-am angajat si am transmis acest termen la Bruxelles", a spus premierul.
El spune ca legislatia trebuie sa fie "suficient de constrangatoare" pentru a determina firmele sa respecte toate angajamentele asumate prin contract. Potrivit noii legi a achizitiilor publice, care intra in vigoare peste trei saptamani, achizitiile publice vor fi monitorizate de Agentia Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP). Institutia se ocupa, in special, de monitorizarea aplicarii legii achizitiilor publice.
Ieri Ministerul de Finante a facut public un proiect prin care ar urma sa fie creata o alta institutie - Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP) - care ar urma sa controleze ex ante (un control al etapelor realizarii unui proiect) contractele de achizitii. Aceasta supraveghere se refera la contractele de achizitii publice, contractele de cesiune de lucrari si contractele de concesiune de servicii.
Potrivit secretarului de stat in Ministerul Integrarii Europene (MIE), Leonard Orban, UCVAP se va ocupa de supravegherea - din punct de vedere procedural - in principal a achizitiilor in care sunt rulate fonduri europene si, in special, a licitatiilor care se desfasoara la nivel local. "Acolo sunt problemele", spune Orban.
Comisia Europeana verifica prin sondaj modul in care sunt folositi bani europeni si, daca constata ca 5% din fondurile alocate unui program au fost cheltuite incorect, cere toti banii inapoi.
Oficialul MIE spune ca, de pilda, Grecia a fost obligata de Comisia Europeana, in 2005, sa returneze 530 de milioane de euro pentru ca nu a indeplinit procedurile privind achizitiile publice la nivel local. "Ni s-a cerut de catre Comisia Europeana sa fim foarte rigurosi cu aspectele cheltuirii banului public", afirma Orban.
Tariceanu: Curtea Constitutionala ne blocheaza pe zona UE
Decizia Curtii Constitutionale de a admite anumite exceptii la proiectul de act normativ privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi "blocheaza incercarea autoritatilor de a realiza angajamentele asumate fata de UE referitoare la independenta Curtii", a declarat ieri premierul Tariceanu.
Curtea Constitutionala a declarat, saptamana trecuta, drept neconstitutionala ordonanta de urgenta privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, admitand exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului cu privire la dispozitiile acestui document. Aceasta lege trebuia sa apara inca din 2004, dar adoptarea ei a fost mult intarziata in Parlament. Ordonanta nu a fost respinsa pe fond, ci pe procedura de adoptare.
Potrivit ordonantei, Curtea se transforma in institutie suprema de audit, care va efectua auditul extern al situatiei financiare a institutiilor statului, fiind condusa, obligatoriu, de un economist si nu de un jurist, cum se intampla in prezent. Legea a stat mai bine de un an in Parlament, iar in aprilie Guvernul a emis o ordonanta de aprobare a ei, intrucat spusese la Bruxelles ca o va adopta pana in iunie.
Curtea Constitutionala a invocat articolul 115 din Constitutie potrivit caruia, intre altele, ordonantele de urgenta "nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului". Judecatorii au decis ca Curtea de Conturi este o institutie fundamentala, drept urmare Guvernul nu poate emite o ordonanta care sa-i reglementeze functionarea. Premierul s-a aratat atunci mirat de rapiditatea cu care judecatorii au deliberat (o zi de la sesizare pana la decizie), iar ieri a sustinut ca din cauza Curtii Constitutionale Guvernul este pus in situatia de nu adopta legea la timp, asa cum s-a inteles cu Bruxellesul.
