Preşedintele Klaus Iohannis argumentează, în sesizarea trimisă CCR, două modalităţi de încălcare a Constituţiei: pe formă şi pe fond.
În ceea ce priveşte forma, Klaus Iohannis arată că Parlamentul a adoptat legea privind eliminarea a 102 taxe nefiscale fără a consulta Guvernul, ceea ce se traduce, în opinia şefului statului, prin încălcarea princioiului separaţiei puterilor în stat. "În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificări bugetare, este necesar ca Parlamentul să solicite o informare din partea Guvernului".
"Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului o informare în acest sens. Dat fiind caracterul imperativ al obligaţiei de a cere informarea menţionată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecinţă neconstituţionalitatea legii adoptate", se arată în sesizarea trimisă de către preşedinte Curţii Constituţionale.
A doua serie de argumente prin care preşedintele Klaus Iohannis încearcă să demonstreze neconstituţionalitatea legii privind eliminarea a 102 taxe, vizează aspecte de fond.
Astfel, şeful statului acuză nerespectarea disciplinei fiscal-bugetare, prevăzută de legea fundamentală, de acte normative precum şi de jurisprudenţa CCR. "Măsurile adoptate vor produce consecinţe imediate, fiind afectată execuţia în curs a bugetului de stat. Totodată, legea cuprinde măsuri menite să atragă majorarea directă şi indirectă a cheltuielilor bugetare, precum şi măsuri menite să diminueze veniturile bugetare (…) În plus, legiuitorul trebuia să identifice în mod concret şi sursa de finanţare necesară pentru aplicarea legii", se mai arată în sesizarea preşedintelui.
De asemenea, Klaus Iohannis acuză lipsa de predictibilitate şi coerenţă a legii privind eliminarea taxelor, ”deoarece nu cuprinde soluţii legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce măsurile instituite”.
Klaus Iohannis dă câteva exemple concrete de efecte nocive ale legii a căror rezolvare nu a fost prevăzută de legiuitor.
Unul dintre aceste exemple este efectul pe care l-ar avea eliminarea taxei radio-tv, eliminare care i-ar putea lăsa pe angajaţii radioului şi televiziunii publice fără salarii şi ar putea afecta autonomia celor două entităţi. "Neconcordanţa dispoziţiilor este de natură să genereze interpretări cu privire la statutul salariaţilor acestor entităţi (având în vedere faptul că în sectorul bugetar salariile sunt stabilite prin lege şi nu se negociază), contravenind regulilor de tehnică legislativă şi, totodată poate afecta autonomia serviciilor publice de radio şi televiziune, astfel este aceasta consacrată de art. 31 alin.(5) din Constituţie", exemplifică preşedintele în sesizarea de neconstituţionalitate.
Efecte nocive a căror rezolvare nu a fost prevăzută în legea de eliminare a taxelor ar mai putea avea, în opinia şefului statului, şi eliminarea taxelor consulare, precum şi a timbrului de mediu pentru autovehicule.
"Se creează premisele unui dezechilibru bugetar, cu consecinţa neîncadrării în Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (MTO) în anii 2017, 2018 şi 2019 (…) Orice cheltuială suplimentară neprogramată conduce la creşterea deficitului bugetar dacă fondurile nu au fost cuprinse în strategia fiscal-bugetară, iar pentru încadrarea în ţintele prevăzute de strategia fiscal-bugetară, orice alocare suplimentară de fonduri trebuie compensată cu măsuri structurale de creştere a veniturilor bugetare şi/sau reducere a cheltuielilor bugetului general consolidat", arată Klaus Iohannis în finalul sesizării de neconstituţionalitate.
Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat pe 25 octombrie Legea privind eliminarea a peste 100 de taxe, inclusiv taxa Radio-TV, iniţiată de Liviu Dragnea.
Actul normativ, care duce la anularea a 102 taxe nefiscale, a fost adoptat în procedură de urgenţă în ambele camere al Parlamentului.
Din rândul celor 102 taxe propuse pentru a fi eliminate fac parte timbrul de mediu pentru autovehicule, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ/sportiv.
