Ministerul Justitiei, in mandatul lui Cristian Diaconescu, are de trecut cel mai dificil test pe care il da justitia romana postdecembrista. Intre solicitarile exprese ale Parlamentului Euopean de depolitizare a actului justitiei si presiunea care pare din ce in ce mai puternica din partea societatii civile, care considera intr-o proportie cvarsitoare ca in Romania nu-ti gasesti dreptate in tribunale, Ministerul Justitiei are de schimbat, in doar cateva luni, nu doar perceptii, dar si legi prin care sa demonstreze ca in instantele romane balanta se inclina in favoarea celor care au dreptate, iar politicienii sunt egali cu oricine altcineva in fata legii. Daca aceste perceptii nu se modifica in cateva luni, Romania risca sa rateze integrarea in 2007 in Uniunea Europeana, iar alegatorii ar putea taxa PSD, partidul care a gestionat treburile justitiei in ultimii ani.
Trei sferturi din populatie nu crede nu crede in justitia din Romania
Un sondaj pe care l-a dat publictatii CURS, la cererea Uniunii Nationale a Patronatelor, care l-a si comandat, arata ca la intrebarea "Credeti ca oamenii pot avea incredere ca li se face dreptate intr-un proces judecat in Romania?", 63% dintre cei care au fost chestionati raspund "nu". Un procent destul de important, 16%, spun ca nu stiu, pentru incredere in justitia romana ramanand un procent dezarmant de mic - 21%. De asemenea, la o alta intrebare a acestui chestionar, care ar fi cuvantul cel mai potrivit pentru a caracteriza situatia actuala din Romania, alese pe primele locuri au fost cuvintele "coruptie" si "saracie". Cel mai putin ales dintre cuvintele care ar da nume situatiei actuale a Romaniei, doar 1%, a fost "prosperitate".
Increderea in justitia din Romania are o masura mai mica decat ocaua - 21%. Ar fi explicabil si pentru aflarea unei ratiuni pentru care tot mai multi oameni, care au trecut prin instantele romanesti pentru cele mai diferite cazuistici, ajung sa-si caute verdicte la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Pentru ca aceasta perceptie sa se schimbe, Ministerul Justitiei, care are un nou ministru (dupa plecarea Rodicai Stanoiu la Palatul Cotroceni pentru a-l consilia pe presedintele tarii pe probleme de securitate si aparare), a promis ca va intreprinde lucruri semnificative. Pentru eliminarea coruptiei, Ministerul Justitiei a elaborat un set de idei pe care le-a prezentat pe site-ul institutiei, despre care puteti citi in pagina a treia cele mai importante puncte.
Pentru depolitizarea justitiei este nevoie de legi. Reforma intru depolitizare a justitiei a fost gandita din timpul ministeriatului Stanoiu. A fost impartita in trei proiecte, doua dintre ele aflate pe traseul parlamentar, deja adoptate de Senat.
Legile pentru depolitizare
Cele doua legi deja adoptate de Senat se refera la reorganizarea judiciara si la statutul magitratului. Aprobate deja de Senat, ele au fost criticate de catre opozitie si de catre societatea civila. Cea de-a treia a vazut lumina site-ului Ministerului Justitiei, care a facut-o publica inainte de a lua drumul Parlamentului. Este vorba despre legea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta treuie citita impreuna cu celelalte doua proiecte de lege invocate si cu Constitutia.
Legea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este importanta pentru ca da masura libertatii magistratilor. Adica a judecatorilor si a procurorilor. Asta pentru ca, in Romania, se pastreaza asimilarea in cadrul aceluiasi termen si a procurorilor si a judecatorilor - exista tari europene in care judecatorii sunt inamovibili, la fel ca si procurorii (ceea ce le aduce mai multa independenta acelora care se ocupa de faza de cerceare si de incriminare a oricarui caz).
Prin Constitutie se stabilise ca CSM sa fie institutia-garant a independentei judecatoresti. Daca pana acum ministrul justitiei, prin excelenta om politic, era membru al CSM si participa la luarea tuturor deciziilor, prin noua lege i s-a limitat roll. Acum, ministrul este unul dintre cei 19 membri ai CM, nu este ales, ajunge in CSM ca membru de drept (ca si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca si procurorul general al tarii), dar nu poate participa decat la sedintele de plen ale Consiliului. Este important, pentru ca asta inseamna ca ministrul justitiei nu mai poate participa la sedintele la care se discuta sanctionarea disciplinara a unui magistrat. Asta se face doar in sedintele separate, pe bresle, ale CSM - respectiv sectia procurorilor si a judecatorilor. Totusi, exista cateva neclaritati, care lasa o umbra de indoiala asupra capacitatii de a se pastra liberi de orice influenta membrii corpului suveran al magistratilor. Ministrul justitiei poate participa la acele sedinte ale plenului (sectiilor reunite) la care se iau decizii asupra carierei magistratilor - inaintari sau demiteri din functie si suspendari. De asemenea, nu este clar daca se vor pastra doua prevederi din celelalte legi, care ii dau ministrului justitiei puteri asupra magistratilor. Este vorba despre cea prevazuta de statutul magistratilor, prin care, la originea procedurii de sanctionare a unui magistrat se afla ministrul justitiei. De asemenea, este important daca ramane valabila o prevedere din legea organizarii judiciare, prin care ministrul justitiei este cel care ii trimite prin instante pe inspectorii judiciari, care ii dau raportul despre mersul proceselor si atitudinile magistratilor. Astfel, o atitudine judecata de ministru poate deveni un mobil de sanctionare sau poate chiar de suspendare, iar in anumite momente, si ministrul face parte din acest lant.
Nici un parlamentar nu mai are voie sa fie si avocat
Este o prevedere pe care a inclus-o Ministerul Justitiei in setul de idei despre anticoruptie. Problema este ca a existat si o lege in acest sens, pe care a propus-o opozitia (PD, mai precis, dar a fost sustinuta si de PNL), insa cei de la PSD si de la UDMR nu au acceptat-o. Acum, in ceas de alegeri si de integrare PSD o propune pe un site. Dar nici un parlamentar nu poate face parte din CSM - fie ca este vorba despre membrii breslelor de magistrati, fie ca este vorba despre cei doi reprezentanti ai societatii civile care vor fi alesi de Senat in CSM.
adelina.radulescu@zf.ro
