Presedintele Romaniei ales in turul al doilea al alegerilor prezidentiale - cazul lui Traian Basescu - poate fi demis prin referendum cu voturile a jumatate plus unul dintre cei care vin la urne si nu cu jumatate plus unul dintre voturile celor inscrisi pe listele electorale - potrivit normelor in vigoare - au stabilit ieri deputatii la modificarea legii referendumului.
Asadar, Traian Basescu ar putea fi - teoretic - demis mai usor, daca propunerea de suspendare a sa, initiata de PSD, va parcurge toate etapele pentru a fi referendata. Liderul PNL Calin Popescu-Tariceanu (al carui partid a votat pentru modificarea legii) a spus ca actul normativ nu trebuie sa se refere la Basescu, ci sa fie valabil pentru viitor. Insa, cum legea nu prevede termene, ea intra in vigoare, practic, dupa publicarea in Monitorul Oficial. Legea merge la promulgare, intrucat Camera este decizionala in acest caz.
Diferenta intre cele doua modalitati de demitere a presedintelui este uriasa. Daca in cazul prevazut de actuala lege a referendumului - demiterea cu jumatate din numarului celor aflati pe listele electorale - era nevoie de aproximativ noua milioane de voturi (pe listele electorale fiind inscrisi peste 17 milioane de cetateni), potrivit viitoarelor norme diferenta ar putea fi si de milioane de voturi. Teoretic, presedintele va putea fi demis cu voturile a sase cetateni, daca (prin absurd) la referendum ar veni doar zece cetateni.
O problema care va ajunge la Curtea Constitutionala este aceea a datei intrarii in vigoare a noilor norme. O lege intra in vigoare, in mod normal, la trei zile dupa publicarea ei in Monitorul Oficial, daca in corpul actului normativ nu este prevazuta o alta data. Daca legea va ajunge in Monitorul Oficial inaintea organizarii referendumului (daca se va ajunge la referendum) pentru demiterea presedintelui inseamna ca acesta se organizeaza potrivit noilor norme. Numai ca alineatul 2 al articolului 15 din Constitutie prevede ca "legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile". Potrivit reprezentantilor PD care fac recurs la acest articol si care au anuntat ca se vor adresa Curtii Constitutionale, noile prevederi ale legii nu pot fi aplicate lui Traian Basescu, intrucat legea dispune "pentru viitor", or, spun democratii, Traian Basescu a fost ales in 2004, cand legea in vigoare prevedea alte norme pentru demiterea sa.
Chiar daca partidele cu voturile carora a fost modificata ieri legea referendumului spun ca schimbarile aduse nu au de-a face cu procedurile deja demarate de suspendare a sefului statului, legatura este evidenta. Noile modificari au fost adoptate cu un vot masiv, 215 voturi "pentru", 56 "impotriva" si o abtinere. Doar PD si fostii liberali aflati acum in Partidul Liberal Democrat (PLD-ul lui Theodor Stolojan) s-au exprimat impotriva.
PSD impreuna cu PRM a strans deja cele 157 de semnaturi necesare pentru demararea procedurii de suspendare a presedintelui Traian Basescu, iar ieri PC (care are 30 de parlamentari) a spus ca va vota pentru suspendarea sa. Exista acum o masa critica pentru suspendarea efectiva a sefului statului - PSD, PRM si PC avand impreuna 228 de voturi. Potrivit Constitutiei, presedintele poate fi suspendat cu voturile a jumatate plus unul dintre membrii Parlamentului (adica 235 de voturi) - ceea ce inseamna ca ar mai fi nevoie de sapte voturi care ar putea veni de la PNL. Daca presedintele este suspendat, in termen de 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea sefului statului.
Modificarea legii ar putea avea si o alta consecinta, anume amanarea alegerilor pentru Parlamentul Euro-pean, fixate deja pentru 13 mai. Asta pentru ca deputatii au adoptat un alt articol potrivit caruia un referendum nu poate fi organizat cu sase luni inaintea alegerilor de orice fel. Cum, potrivit Constitutiei, daca presedintele este suspendat de Parlament este obligatoriu organizarea unui referendum in maximum 30 de zile, pe cale de consecinta alegerile pentru Parlamentul European vor fi decalate cu sase luni, daca referendumul va fi organizat inainte de 13 mai.
Presedintele nu poate fi suspendat de Parlament inainte de consultarea Curtii Constutitionale care nu are insa un cuvant hotarator, decizia sa fiind doar consultativa. Presedintele PSD Mircea Geoana a spus ieri pentru ZF ca partidul sau va analiza cu atentie ceea ce spune Curtea, dar a lasat sa se inteleaga ca social-democratii vor continua procedura indiferent de decizia institutiei. El argumenteaza ca exista un precedent - o sesizare similara din 1994 impotriva lui Ion Iliescu - cand, desi Curtea a spus ca fostul presedinte nu a incalcat Constitutia, procedura de demitere a continuat in Parlament, fiind in cele din urma respinsa.
Geoana admite ca procedura suspendarii are si o importanta incarcatura politica pe langa reprosurile de incalcare a Constitutiei aduse presedintelui. Lui Basescu opozitia ii reproseaza ca a incalcat separarea puterilor in stat si ca s-a amestecat in treburile justitiei. Geoana crede ca aceasta discutie - el trateaza subiectul ca "un studiu de caz" - este un inceput pentru o dezbatere privind modificarea Constitutiei care sa stabileasca mai clar care sunt atributiile institutiilor in stat. "Stabilirea limitelor prerogativelor prezidentiale este o problema fundamentala a Constitutiei", spune liderul opozitiei.
Profesorul de stiinte politice Daniel Barbu afirma ca actuala dezbatere este o buna oportunitate pentru un demers de schimbare a Constitutiei ("Trebuie o Constitutie cat mai putin generala"). Barbu respinge insa o interpretare a Constitutiei evocata de PD, anume ca, daca populatia respinge la referendum demiterea presedintelui, atunci Parlamentul este cel care trebuie sa de-misioneze: "Populatia este chemata sa se exprime asupra situatiei presedintelui, nu a Parlamentului".
El spune ca procedura demarata impotriva sefului statului nu trebuie privita dintr-un unghi dramatic, intrucat o democratie este valida doar dupa ce experimenteaza toate posibilitatile pe care le are la indemana - fie ca este vorba despre o procedura de demitere a presedintelui, demiterea Guvernului prin motiune de cenzura sau dizolvarea Parlamentului.
