Alegerile prezidentiale poloneze, decise in prelungiri

Polonezii s-au prezentat ieri la urne in turul doi al alegerilor prezidentiale pentru a decide care dintre cei doi candidati ramasi in cursa - liberalul Donald Tusk si conservatorul Lech Kaczynski - va fi viitorul presedinte al tarii.

Sondajele efectuate inaintea scrutinul indicau un rezultat extrem de strans intre cei doi, situatie greu de anticipat cu cateva saptamani in urma cand candidatul formatiunii liberale Platforma Civica, Donald Tusk, era cotat cu cele mai mari sanse de a deveni viitorul presedinte polonez, conducand detasat in sondajele de opinie.

Intr-o rasturnare de situatie ce aduce aminte de rezultatele intrucatva neasteptate ale alegerilor legislative de luna trecuta, castigate pe ultima suta de metri de conservatori, candidatul formatiunii conservatoare Lege si Justitie, Lech Kaczynski, s-a apropiat la doar cateva procente de oponentul sau liberal. Kaczynski, care este actualul primar al Varsoviei, a fost creditat de sondajele efectuate de institutele poloneze de cercetare a opiniei publice PBS si OBOP cu 48 % din optiunile electoratului, in timp ce liberalul Tusk isi pastra un usor avantaj de 4 procente. In schimb, un al treilea sondaj efectuat la cererea agentiei poloneze de stiri PAP ii situa pe cei doi candidati la egalitate.

Donald Tusk si-a construit intreaga campanie electorala pe ideea marii oportunitati oferite Poloniei prin aderarea la Uniunea Europeana.

Liberalii au venit cu o platforma politica care propunea reforma fiscala si introducerea cotei unice de impozitare de la un plafon de 15%, revizuirea legislatiei muncii in beneficiul angajatorilor si reducerea birocratiei. In viziunea liberalilor, aplicarea unui astfel de program ar dinamiza economia poloneza si ar contribui la reducerea ratei somajului care este dintre cele mai ridicate din Europa, la un nivel de aproape 18 % din forta de munca activa. Sprijinit puternic de mediul de afaceri polonez, Tusk a cheltuit enorm in timpul campaniei electorale, panourile electorale ale liberalilor fiind practic situate pretutindeni in marile orase poloneze.

In schimb, electoratul polonez pare sa fi reactionat mai bine la mesajele populiste ale conservatorilor, care au promis nici mai mult, nici mai putin decat o "reforma morala" care sa duca la diminuarea coruptiei care afecteaza la toate nivelurile societatea poloneza.

De asemenea, conservatorii s-au pronuntat in favoarea mentinerii unui nivel ridicat al cheltuielilor statului pentru programele de asistenta sociala.

Pentru a bara accesul conservatorului Kaczynski in functia de presedinte, mai multi lideri ai social-democratilor aflati pana de curand la guvernare, printre care si actualul presedinte Alexandr Kwasnieski, au cerut propriului electorat sa se orienteze catre Tusk.

Ramane de vazut daca electoratul de stanga va asculta de indemnurile liderilor socialisti sau se va orienta catre promisiunile populiste ale lui Kaczynski.

Sansele acestuia de a ajunge presedinte par sa fie destul de mari, tinand cont si de rezultatele bune realizate la alegerile legislative de formatiunile dreptei radicale.

Este de asteptat ca electoratul acestora sa se ralieze lui Kaczynski mai degraba decat liberalului Tusk.