Condoleezza Rice, nominalizata pentru postul de secretar de stat al SUA de catre George Bush, a numit care sunt in opinia sa, ultimele bastioane ale tiraniei, in timpul audierilor pentru confirmarea sa in functie in cadrul comisiei de specialitate a Senatului american.
Bastioanele pe care le-a invocat Rice sunt doua destul de cunoscute deja, pentru ca sunt cunoscute in axa raului, adica Iranul si Coreea de Nord, dar au mai fost adaugate Cuba, Zimbabwe, Birmania si Belarus.
O astfel de enumerare nu poate fi ignorata daca este asimilata cu unul dintre principalele concepte de politica externa ale lui George Bush. Este vorba despre raspandirea, dupa unii impunerea, democratiei si a libertatii in lume, cu sprijinul Statelor Unite. cest concept a facut parte si din argumentatia lui Bush in momentul invaziei Irakului, adaugata, fireste, la acuzatia potrivit careia regimul lui Saddam Hussein detinea programe de arme neconventionale pe care era dispus sa le foloseasca.
Revenirea Iranului in aceasta enumerare are, de asemenea, o semnificatie explicita. Apare la doar cateva zile dupa ce o revista cu respectabilitate consacrata, The New Yorker, a anuntat ca se afla in posesia unor declaratii oficiale potrivit carora in cel de-al doilea mandat al lui George Bush va urma campania asupra Iranului, care se inscrie in razboiul impotiva terorismului si in cadrul caruia Irakul a fost doar o etapa. Apoi, au urmat declaratii ale lui Buah insusi, cel care, in seria de manifestari legate de inaugurarea celui de-al doilea mandat la Casa Alba, s-a adresat Armatei americane. Atunci, Bush a lasat sa se inteleaga ca este posibil ca Iranul sa sufere o "interventie" americana. A urmat si un raspuns al iranienilor, care au reactionat spunand ca sunt pregatiti pentru orice.
Revenind insa la asertiunile viitorului sef al diplomatiei americane, este de notat declaratia dnei Rice. "In lumea in care traim exista inca bastioane ale tiraniei, iar America este alaturi de popoarele oprimate pe orice continent - in Cuba si Birmania, in Coreea de Nord, in Iran si Belarus, ca si in Zimbabwe", a spus Rice.
Senatorii americani au fost insa mai interesati de explicatiile pe care Rice le-ar putea da in legatura cu razboiul in Irak. Mai ales senatorii opozitiei, democrati (intre care s-a aflat si fostul candidat la Casa Alba, John Kerry), au intrebat-o pe Rice daca recunoaste ca au fost trimise forte nepregatite. Rice a spus ca sunt mii de oameni care s-au antrenat pentru a lupta in sensul instalarii democratiei in aceasta tara.
Un senator al opozitiei a rugat-o pe Rice sa admita, de pilda, ca interventia americana in aceasta tara a fost o greseala. El i-a oferit in schimb votul sau pentru confirmarea in functie. Condoleezza Rice i-a raspuns ca nu este cazul sa recunoasca asa ceva. De altfel, este sigur ca va primi votul de incredere, pe de o parte pentru ca republicanii sunt majoritari in comisie, dar si pentru ca o parte dintre democrati o vor vota.
In acelasi timp, viitorul sef al diplomatiei americane a mai fost interogat cu insistenta depsre data la care trupele SUA ar urma sa se retraga din Irak, insa aceasta a refuzat cu obstinatie sa raspunda. Unii dintre opozanti au acuzat-o ca, din ratiuni de loialitate fata de seful sau, trece cu vederea faptele reale, adevarul insusi. Rice i-a admonestat insa spontan, cerandu-le sa nu-i puna la indoiala integritatea. adelina.radulescu@zf.ro
