Un nou studiu pe care il solicitase Uniunea Europeana recomanda regandirea, la modul fundamental, a abordarii europene in masurilor de securitate.
Studiul mai vorbeste si despre necesitatea infiintarii unei forte de reactie rapida. In plus, acelasi studiu recomanda si numarul cel mai potrivit al acestei forte de interventie - de 15.000 de militari.
Studiul fusese solicitat unui grup de cercetatori de catre responsabilul cu relatiile externe ale Uniunii Europene, Javier Solana. In momentul recomandarii era vorba de a cunoaste si punctul de vedere al unor experti pe probleme de securitate, pentru a alege in final cea mai buna alternativa., in asigurarea securitatii Europei.
Autorii studiului pornesc de la o premisa aproape dezarmanta - anume ca in secolul pe care il parcurgem nu exista nici o tara imuna la terorism, crima organizata sau la proliferarea armelor de distrugere in masa. BBC, care citeaza raportul, spune ca unul dintre argumentele expertilor este ca nu se poate desparti politica de securitate a continentului de situatia globala. De aceea, spune raportul, este nevoie ca Europa insasi sa incerce suprimarea tendintelor teroriste crescande oriunde - fie inlauntrul, fie in afara granitelor europene. Ceea ce remarca ziaristii de la BBc este ca intregul raport nu mentioneaza niciunde un apel la razboi impotriva terorismului.
Centrul politicii de securitate ar trebui sa fie, potrivit recomandarilor specialistilor, nu neaparat statele sau natiunile, ci omul, ca individ. In acest sens ar fi necesare masuri care sa includa si folosirea ocazionala a armelor, fiind vorba, in acest caz de o pozitie care in nici un caz nu trebuie sa aiba de a face cu defetismul.
In privinta fortei de reactie rapida nu sunt prea multe amanunte. In afara de numarul propus, de 15.000 de oameni, aceasta forta ar urma sa fie constituita, in mare parte, sustin expertii, din civili.
Crearea unei astfel de forte vine in sprijinul unei initiative care a impartit parerile in cadrul Uniunii Europene. Se aseamana cu propunerea de infiintare a unei forte proprii armate, a Uniunii Europene, independent de NATO. Propunerea i-a apartinut presedintelui francez, Jacques Chirac, si este sustinuta de Germania, ca si de parteneri mai putin semnificativi - Belgia si Luxemburg. Infiintarea unei forte proprii armate a fost interpretata de catre Statele Unite ca un pas de desprindere, oricum de castigare a unei oarecari independente militare a Europei fata de NATO - mai precis fata de SUA. Pe aceeasi linie s-a situat si Marea Britanie, iar la vremea la care s-a discutat apasat despre subiect, la summitul de la finele anului trecut al liderilor europeni, pe aceeasi pozitie se plasa si Spania. Lucrurile s-au schimbat intre timp, Spania devenind tot mai apropiata de motorul franco-german.
