Inaintea vizitei sale la Berlin, presedintele lituanian Valdas Adamkus a criticat dur proiectul germano-rus de construire a unui gazoduct de 1.200 km prin Marea Baltica, care ar urma sa lege Sankt Petersburgul de orasul Greifswald din nordul Germaniei.
Adamkus l-a acuzat pe cancelarul german Gerhard Schroeder ca a "ignorat complet" relatiile de vecinatate atunci cand a acceptat constructia gazoductului in varianta dorita de rusi. Schroeder a calificat afirmatiile lui Adamkus ca fiind "nejustificate in nici un fel, nici in materie de forma, nici de continut".
Acest gazoduct baltic ar avea o uriasa importanta strategica, deoarece leaga direct Germania de Rusia, ocolind astfel teritoriile unor state din Europa Centrala si de Rasarit cu care Moscova are relatii tensionate, cum ar fi tarile baltice, Polonia sau Ucraina. Pentru a sublinia importanta acestui proiect, acordul germano-rus a fost parafat la Berlin in luna septembrie chiar de catre presedintele Putin si cancelarul Schroeder.
Mai multe state nordice si-au manifestat recent nemultumirea pentru modul in care Gerhard Schroeder a incheiat cu Rusia un acord de construire a gazoductului baltic, fara a le consulta in prealabil in aceasta pri-vinta. Liderii statelor nordice si cei ai celor trei republici baltice reuniti la in-ceputul acestei saptamani la Reykjavik, in Islanda, au cerut adoptarea unei politici comune a Uniunii Europene fata de Rusia si si-au exprimat totodata ingrijorarea in legatura cu gazoductul ce va tranzita Marea Baltica.
Pe de o parte statele nordice sunt preocupate de eventualele consecinte negative pe care le-ar putea avea construirea acestui gazoduct asupra mediului inconjurator - scandinavii fiind cunoscuti drept cei mai sensibili la chestiunile ecologice dintre eu-ropeni - iar pe de alta parte sunt nemultumite de faptul ca acest gazoduct le ocoleste, deci nimeni in afara de Rusia si Germania nu poate profita de pe urma acestuia.
Premierul lituanian Algirdas Bra-zauskas a sugerat ca acest gazoduct sa nu tranziteze de-a dreptul Marea Baltica, ci sa urmeze linia litoralului pentru a permite aprovizionarea energetica si a altor state, plus a enclavei rusesti Kaliningrad.
Nou alesul presedinte polonez, Lech Kaczynski, crede ca dupa construirea gazoductului Rusia ar putea teoretic sa santajeze energetic statele din regiune cu care are relatii proaste pentru ca poate opri furnizarea de petrol si gaze naturale pentru acestea, fara insa a intrerupe si aprovizionarea cu materii prime a tarilor occidentale. Aproximativ un sfert din gazul natural consumat in Europa este furnizat de Rusia, iar Polonia este dependenta aproape in totalitate de livrarile de petrol rusesc si in proportie de 40% in ceea ce priveste livrarile de gaze naturale.
