Doua minisubmarine, avand la bord o echipa de cercetatori rusi, au atins ieri fundul Oceanului Arctic, ajungand la o adancime de 4.261 de metri. Misiunea Rusiei face parte din planul de a demonstra geologic ca o parte a acestui teritoriu ii apartine, prin urmare are dreptul la exploatarea tuturor resurselor din zona respectiva.
Polul Nord este o regiune care nu a fost inca exploatata. Topirea ghetarilor, provocata de efectul incalzirii globale, a dus, insa, la descoperirea unor zacaminte de petrol si gaze naturale, revendicate de toate statele din jurul Polului Nord (Rusia, Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia si Danemarca). Este vorba de de 740.000 de kilometri patrati din teritoriul arctic, unde s-ar afla 10 miliarde de tone de petrol si gaze, care, dupa unii experti, reprezinta aproximativ 25% din resursele Terrei. Competitia a devenit acerba cand topirea ghetarilor a scos la iveala noi rute de navigare in regiune.
Expeditia ruseasca, pornita saptamana trecuta din portul Murmansk, cauta sa demonstreze ca resursele din zona arctica apartin Rusiei.
Mass-media ruseasca a speculat ca submarinele au fost urmarite de avioane straine, dar aceste zvonuri au fost negate de liderul expeditiei. Doi parlamentari rusi s-au alaturat acestei misiuni, Arthur Chilingarov, un explorator polar sezonier, si premierul Vladimir Gruzdev. Agentia Itar-Tass anuntase miercuri ca cele doua submarine - un spargator de gheata cu putere nucleara si un vas de cercetare - ajunsesera la Polul Nord. Misiunea oamenilor de stiinta de pe cele doua minisubmarine Mir-I a trebuit sa colecteze mostre din fauna si flora Oceanului Arctic si sa lase acolo o capsula de titan cu tricolorul rus. Intoarcerea submarinelor la suprafata a fost considerata cea mai grea parte a intregii expeditii. Vasele a trebuit sa se intoarca exact in locul din care au plecat, altfel riscau sa ramana prinsi sub gheata Oceanului.
"Aceasta este o misiune riscanta si eroica", a declarat Serghei Balyasnikov, purtator de cuvant al Institutului Arctic si Antarctic al Rusiei. "E o miscare importanta pentru Rusia pentru a-si demonstra potentialul in zona arctica. E ca si cum ai pune un steag pe Luna", a mai declarat acesta.
Presedintele Vladimir Putin a afirmat, de curand, ca Rusia trebuie sa dezvolte foarte urgent un program de protejare a intereselor sale strategice, economice, stiintifice si de aparare in zona.
Rusia a cerut in 2001 pentru prima data unei comisii specializate a Organizatiei Natiunilor Unite o redefinire a regiunii sale maritime de 320 de kilometri.
Revendicarea s-a bazat pe faptul ca o structura subacvatica, cunoscuta drept Coasta Lomonosov, este o extensie a teritoriului continental rusesc. Petitia Rusiei a fost respinsa, iar Moscova s-a hotarat sa o relanseze aducand dovezi mai puternice.
Conform legislatiei internationale, Polul Nord nu apartine vreunei tari si este administrat de International Seabed Authority (organizatia care se ocupa cu administrarea si protectia fundului apelor marilor si oceanelor).
Acest lucru a fost stabilit prin Conventia ONU din 1997, la care a aderat si Rusia. Totusi, prevederile de acum zece ani devin complicate cand luam in considerare teritoriile subacvatice.
Cele cinci state care se afla in jurul polului, respectiv Rusia, SUA, Canada, Norvegia si Danemarca (prin Groenlanda), detin doar o zona economica de 320 de kilometri in jurul coastelor maritime. Pentru a-si putea extinde zona, un stat trebuie sa demonstreze ca structura platoului continental este similara cu structura geologica a teritoriului sau.
In cadrul luptei stranse pentru resursele din zona arctica, misiunea Rusiei naste controverse pe plan international. Polul Nord poate deveni frontiera relatiilor reci ale Moscovei cu Vestul. Expeditia face parte din planul Kremlinului de a transforma Rusia intr-o superputere energetica. Rusia are deja foarte multe resurse, iar achizitionarea altora nu o va face mai bogata, dar va declansa si o revolta pe scena internationala.
