Primiul gest pe care l-a facut noul premier al Spaniei, Jose Luis Rodriguez Zapatero, la preluarea functiei a fost sa cheme acasa trupele din Irak "in cel mai scurt timp posibil" si in maxima siguranta. Desi, in momentul in care a castigat alegerile, acum o luna, Zapatero anuntase ca va aduce inapoi cei 1.300 de militari spanioli aflati in Irak in jurul lui 30 iunie, noul premier si-a devansat ordinul de retragere.
Anuntul a fost facut public imediat dupa ce a depus juramantul de investire in functie si noul ministru al apararii din aceasta tara, Jose Bono.
Zapatero a spus ca, pe baza informatiilor pe care le detine, nu se intrevede adoptarea vreunei rezolutii a ONU, fara de care prezenta militarilor spanioli in Irak sa nu este posibila. "Nici o declaratie publica a principalilor lideri politici implicati in acest conflict, nici contactele pe care le-a avut ministrul apararii la solicitarea mea cu factori militari sau politici nu prevad vreo schimbare substantiala a situatiei politice sau militare pana la 30 iunie in sensul pe care l-a dorit poporul spaniol", a spus Zapatero.
De fapt, retragerea militarilor din Irak fusese promisa de Zapatero din urma cu un an, pe cand conducea Partidul Socialist din opozitie. Aceasta era pozitia sa in momentul in care premierul pe-atunci in functie, Jose Maria Aznar, acum in opozitie, se alatura axei Bush-Blair in sustinerea unei interventii militare pentru indepartarea de la putere a lui Saddam Hussein. Intre timp, a avut loc atentatul asupra Madridului, de la 11 martie, care l-a adus pe Zapatero la putere, spre surprinderea tuturor. Zapatero nu era cotat cu sanse, insa vulnerabilitatea pe care a simtit-o electoratul spaniol, impreuna cu furia de a fi fost dezinformat de catre guvernul Aznar in privinta originii atentatorilor, au schimbat soarta alegerilor.
Presa de la Madrid este impartita in privinta deciziei lui Zapatero. Cele mai citite cotidiane madrilene, El Pais (de stanga) si El Mundo (indepenent), i-au dat dreptate noului premier, sustinand ca situatia din Irak a devenit periculoasa pentru soarta militarilor straini. Un alt cotidian influent, ABC (de dreapta), il acuza pe seful guvernului ca nu si-a respectat promisiunea de a astepta o noua rezolutie a ONU. Il acuza si de aruncarea Spaniei intr-o strategie incerta diplomatica, indepartand-o de aliatii traditionali, ai comunitatii occidentale. La Razon, un alt ziar independent, considera ca Spania pierde o sansa istorica, de a se fi asezat deinitiv in randul marilor puteri (SUA si Marea Britanie), intr-un moment de rascruce in razboiul impotriva terorismului.
Americanii sunt dezamagiti
"Statele Unite si-au exprimat dezamagirea fata de decizia Spaniei, dar isi doreste relatii apropiate cu noul guvern de la Madrid", a declarat ministrul de externe spaniol, Miguel Angel Moratinos. Aceasta a fost concluzia lui dupa ce a discutat, la Washington, cu secretarul de stat al SUA, Colin Powell, pe care l-a anuntat inainte de a fi facut public discursul lui Zapatero. "Nu pot sa ascund faptul ca a existat un anumit grad de dezamagire din partea lui Colin Powell", a spus Moratinos, citat de un radiou spaniol. Seful diplomatiei spaniole a citat intentia americana de a pastra relatii foarte stranse cu noua putere de la Madrid.
Totusi, decizia lui Zapatero creeaza probleme serioase coalitiei angajate in Irak sa lupte impotriva terorismului, mai cu seama imaginii lui George Bush de lider al acesteia. In primul rand, pentru ca in Irak s-a schimbat, de la inceptul lunii aprilie, cursul razboiului. Coalitia este tot mai hartuita de revoltele insurgentilor suniti, ale siitilor radicali, la care se adauga si masinatiunile celulelor Al-Qaida, care s-au demonstrat cat se poate de active in ultima vreme. In al doilea rand, populatia araba din zona este tot mai furioasa, se poate vorbi de un efect in lant, care are la origine raidurile armatei israeliene, soldate in trei saptamani cu asasinarea a doi dintre liderii Hamas.
Nu in ultimul rand, un efect demoralizator asupra coalitiei nu poate fi ignorat, data fiind noua tactica a irakienilor nemultumiti de prezenta trupelor straine - mai precis, este vorba de luarea de ostatici din randul militarilor, dar si a unor civili din randul strainilor care s-au dus cu cotracte in Irak, inscrise in ceea ce s-ar putea numi reconstructia Irakului.
Intrebarea la care nu exista deocamdata raspuns obiectiv este daca retragerea spaniolilor va avea un efect de domno asupra decidentilor politici din celelalte tari care participa la coalitia din Irak. Daca situatia se va agrava, isi vor retrage trupele italienii sau polonezii? Semne ca asa s-ar putea intampla pot fi luate in calcul situatiile din aceste tari. In Italia, uciderea unuia dintre ostatici a produs un soc national. Premierul Silvio Berlusconi a spus ca nu poate fi vorba de retragerea trupelor, insa presa din tara sa, mai multi parlamentari, cer acest lucru. Berlusconi este interpelat zilele acestea pe aceasta tema in Parlamentul de la Roma.
In Irak, situatia nu e roza
Ca situatia din Irak nu este pe calea pe care si-au dorit-o liderii politici care au sustinut interventia o poate demonstra si o declaratie de ieri a administratorului american Paul Bremer. El a declarat ca este nevoie de prezenta trupelor straine in aceasta tara mai multa vreme de-aici inainte, pentru ca fortele de securitate irakiene nu sunt capabile sa asigure securitatea dupa termenul la care este programata predarea puterii catre un guvern irakian - la 30 iunie.
Continua atacurile. Ieri, a fost atacat sediul ambasadei suedeze din Bagdad. Nu au fost raniti, ambasada era dezafectata inca din timpul razboiului din 90 (al lui Saddam, pornit sa cucereasca Kuweitul), dar era pazit de trupe irakiene.
Ar mai fi nevoie, considera unii analisti militari, de trupe suplmentare, daca va fi mentinut cursul razboiului si ritmul atacurilor. Americanii au anuntat deja ca prelungesc sederea trupelor care isi incheiasera deja misiunea, britanicii au spus ca sunt dispusi sa stea acolo cativa ani de-aici incolo. Portugalia, insa, s-ar putea sa urmeze exemplul Spaniei (sustin unele ziare de la Lisabona), iar Kazahstanul a anuntat deja ca nu-si va reinnoi (cand i se va fi terminat misiunea) contingentul aflat acum la Bagdad.
Reactia Romaniei
Ministrul Apararii Ioan Mircea Pascu a declarat ca decizia noului premier spaniol de a retrage trupele din Irak este un "act suveran", care apartine Spaniei si nu este surprinzator, pentru ca toata campania electorala a fost centrata pe prezenta fortelor spaniole in Irak. Potrivit lui Pascu, premierul spaniol a facut alte doua declaratii din care rezulta ca exista posibilitatea suplimentarii contributiei spaniole in Afganistan. "Iau aminte si la declaratia administratiei americane potrivit careia SUA vor continua sa colaboreze cu Spania", a mai spus Pascu. CSAT a decis recent ca isi pastreaza trupele in Irak.
adelina.radulescu@zf.ro
