Turcia a mai facut un pas inapoi in demersul sau de a incepe negocierile in vederea integrarii in Uniunea Europeana, dupa ce ieri a decis sa prelungeasca sederea in inchisoare a unor activisti kurzi. Comisia Europeana a condamnat gestul Turciei, eliberarea activistilor kurzi care fusese ceruta de UE fiind una dintre dovezile pe care aministratia de la Ankara le-ar fi putut prezenta ca intentie de a respecta drepturile omului. Comisia Europeana a anuntat ca va lua in considerare decizia de ieri a Turciei atunci cand va analiza stadiul in care se afla aceasta tara in procesul de aderare. Respectarea drepturilor omului este veriga slaba din lantul conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca aceasta tara pentru a deveni membra in Uniunea Europeana. De fapt, problema sta in data la care Turcia ar urma sa inceapa negocierile de aderare - Uniunea Europeana cere respectarea drepturilor omului, in timp ce Turcia vrea o data precisa pentru demararea negocirilor.
Cei patru activisti kurzi erau tinuti tinuti in inchisoare din 1994 si fusesera condamnati pentru ca erau membri ai PKK. Este vorba despre o cunoscuta militanta pentru drepturile omului, Leyla Zana - reprezentanta in parlament a PKK la momentul arestarii. Parlamentul European a premiat-o, in detentie, cu o distinctie pentru pace, care-i poarta numele lui Saharov. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat anul trecut tinerea in detentie a grupului de membri ai PKK. De aceea, procesul s-a rejudecat, insa, dupa cum se vede, sentinta a ramas aceeasi. In anul viitor se implineste termenul de detentie si dna Zana va fi eliberata. Au existat si posibilitati de eliberare a sa inainte de termen, pentru ca starea sa de sanatate si constitutia fizica sunt fragile. Leyla Zana a refuzat eliberarea. Ceilalti trei membri ai lotului sunt, de asemenea, fosti parlamentari PKK.
