Vladimir Voronin a fost reales ieri in functia de presedinte al Republicii Moldova, in urma sustinerii de catre mai multi reprezentanti ai opozitiei. Nu se stie precis cine anume si cum a votat, pentru ca votul a fost secret.
Se stie insa cine a participat la vot dintre formatiunile politice. Asadar, Voronin a ajuns din nou presedinte gratie celor 75 de voturi din totalul de 78 de votanti, 23 de deputati fiind absenti de la vot. Contracandidatul sau, presedintele Academiei de Stiinte Gheorghe Duca, a obtinut un vot, doua voturi fiind anulate.
Duca era reprezentantul aceluiasi Partid al Comunistilor din Republica Moldova, introdus in ecuatie pentru a asigura constitutionalitatea votului. Nici unul dintre partidele de opozitie nu si-a desemnat un contracandidat pentru Voronin, in aceste conditii comunistii adaugandu-l in decor pe Gheorghe Duca.
Presedintele Voronin se bucura de sprijinul celor 56 de deputati comunisti, alesi in urma scrutinului parlamentar din 6 martie si mai avea nevoie de inca 5 voturi pentru a putea ajunge la majoritatea de 61 de voturi, din totalul de 101, ceruta de Constitutie pentru alegerea sefului statului.
La vot au participat, pe langa deputatii comunisti si cei 11 deputati ai Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD), cei 8 deputati ai Partidului Democrat (PD) si cei 3 deputati ai Partidului Social Liberal (PSL). De la vot au lipsit doar cei 23 de deputati ai Aliantei Moldova Noastra.
Este al doilea mandat al lui Voronin in fruntea Republicii Moldova. Pe primul l-a obtinut in 2001, cand a condus Partidul Comunistilor la victoria in alegerile parlamentare. Este singurul fost lider comunist din perioada sovietica ajuns la putere fara sa-si schimbe sigla sub care candideaza, chiar dupa caderea comunismului.
In anii ''80, Voronin a fost activist al Partidului Comunist din Moldova - pe atunci republica sovietica. In anul 1985 este numit in functie de sef de sectie in Consiliul de Ministri al RSSM. Din 1985 si pana in 1989 a lucrat in calitate de prim-secretar al Comitetului Orasenesc Tighina al PCM. In anii 1989 si 1990 a ocupat functia de ministru al afacerilor interne al RSSM.
Din 1993 s-a implicat la varf in activitatea Partidului Comunist, dar numai in 2001 a revenit la putere.
In primii sai ani de mandat prezidential in Republica Moldova a fost un fidel al Kremlinului, pentru ca pe ultima suta de metri sa schimbe orientarea. A respins in ultima clipa un proiect al Moscovei de federalizare a Republicii Moldova - asa-numitul Plan Kozak - si din acel moment a cerut insistent apropierea tarii sale de Uniunea Europeana. Nu neaparat si de NATO.
