Mai multe asociatii civice care au constituit Alianta pentru o Justitie Europeana in Romania (AJER) acuza Guvernul ca, prin proiectul de lege pe care l-a aprobat recent referitor la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pastreaza puterea de control a politicului asupra justitiei. Aceste asociatii, care au colaborat in lunile din urma cu Guvernul la acest proiect, sustin ca recomandarile lor nu se regasesc in documentul final aprobat de Executiv. Acesta este motivul pentru care AJER se dezice de acest proiect.
Viorica Costiniu, presedinte de onoare al Asociatiei Magistratilor, judecator, sustine ca una dintre cele mai importante prevederi ale acestui proiect de lege mentine puterea financiara a ministrului justitiei asupra magistratilor. Mai precis, desi legea prevedea initial ca presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ordonator principal de credite, cu alte cuvinte autoritatea recunoscuta a breslei este cea care imparte banii la fiecare dintre instante, Guvernul, in proiectul adoptat, s-a razgandit. Astfel, ministrul justitiei este cel care decide cat cheltuiesc instantele inferioare si Curtile de Apel. Pentru oamenii care lucreaza in sistem, acesta este un argument care are menirea sa demonstreze ca una dintre principalele parghii de coercitie asupra procurorilor si judecatorilor ramane in mainile puterii politice, cea care numeste ministrul justitiei. De altfel, si in legea organizaii judectoresti, care a fost adoptata in luna decembrie a anului trecut, si care a trecut deja de Senat, parte a acestui proces de reforma a justitiei, ministrul justitiei este cel care stabileste cati bani cheltuieste o alta institutie importanta - este vorba despre Institutul National al Magistraturii. Aici se pregateste pepiniera de cadre a magistraturii, or, prin legea amintita, ministrul justitiei este cel care decide si cati oameni intra in acest institut, si cati lucreaza aici (pentru a-i pregati pe viitorii magistrati) si, tot ministrul, este si cel care stabileste banii pe care ii au acestia de cheltuit. Or, aceasta recomandare este in contradictie explicita cu recomandarea Comisiei Europene, care a cerut ca institutul cu pricina sa fie independent financiar.
Revenind la legea CSM, cei care s-au constituit intr-o asociatie a societatii civile, AJER asadar, spun ca rolul ministrului justitiei mai este inca resimtit si prin intermediul unei alte prevederi. Este vorba despre accesul acestui la sedintele sectiilor specializate ale CSM - cea a procurorilor si cea a judecatorilor -, unde se acorda permisiunea ca telefoanele si casele magistratilor sa fie supravegheate. Or, din nou, in perceptia presedintelui Fundatiei pentru o Societate Deschisa, Renate Weber, ar fi pastrat inca un instrument de control si chiar de intmidare a magistratilor de catre puterea politica. Daca la acestea adaugam si capacitatea ministrului (raspandita in alte doua legi, a organizarii judiciare si a statutului magistratilor) de a trimite inspectorii judiciari de a-i controla pe magistrati la instante, ca si dreptul de a initia procedura de sanctionare a acestora, atunci recomandarile Uniunii Europene sunt in pericol de a fi ignorate de catre guvern.
O alta nemultumire a AJER este si includerea de catre guvern, intre asociatiile care pot desemna reprezentantii societatii civile in cadrul CSM, a Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor, patronata de Adrian Nastase, a Marii Loje Masonice, condusa de un alt apropiat al PSD, Eugen Ovidiu Chirovici. Intre aceste asociatii este, insa, si UNITER, condusa de un vicepresedinte PNTCD, Ion Caramitru.
Din partea CSM, judecatorul Dan Lupascu, a spus ca toate aceste chestiuni pot fi corectate in dezbaterea Parlamentara, pentru ca, asa cum sustine el, exista vointa politica de a se asigura independenta justitiei.
