Romania este pe locul 83 in lume dupa potentialul intrarilor de investitii straine directe, in urma Gabonului, Perului si Indoneziei, conform indicilor calculati pe 2000-2002 de Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD, principalul organism pentru cercetare si rapoarte pe teme de dezvoltare al Organizatiei Natiunilor Unite).
Dintre tarile recent acceptate in Uniunea Europeana, Slovenia se afla pe locul 27 din acest punct de vedere, Ungaria pe 41, Cehia pe 42 si Polonia pe 44.
In conditiile scaderii fluxurilor de investitii straine in Europa Centrala si de Est si pe plan mondial (de la 678,8 miliarde dolari in 2002, la 559,6 miliarde dolari in 2003, potrivit Raportului Mondial al Investitiilor pe 2004 elaborat de UNCTAD), in Romania intrarile de investitii au cunoscut o crestere, de la 1,14 miliarde dolari in 2002, la 1,56 miliarde dolari in 2003.
Investitiile in Romania sunt in crestere, dar nivelul ramane foarte redus. Stocul de investitii straine directe a ajuns in 2003 la valoarea de 12,69 miliarde dolari (23,4% din produsul intern brut), de la 8,87 miliarde dolari (19,4% din PIB) in 2002, se arata in raportul UNCTAD.
Principalul beneficiar al fluxurilor de capital strain a fost in Romania sectorul bancar, in cadrul caruia circa 59% din activele totale sunt detinute de institutii financiare internationale. Si pe plan mondial, structura investitiilor straine s-a reorientat catre servicii, care reprezentau in 2002 aproape 60% din stocul mondial de investitii straine directe.
In ceea ce priveste Europa Centrala si de Est, influxurile de investitii straine au scazut in mod neasteptat, de la 31,2 miliarde dolari in 2002, la 21 miliarde dolari in 2003. Principala cauza a acestei evolutii este finalizarea procesului de privatizare si restructurare a fost finalizat in fostii principali receptori de investitii straine ai regiunii, Cehia si Slovacia. "Romania are o lectie importanta de invatat de la Cehia si Slovacia", a declarat Ruxandra Stan, director executiv al Consiliului Investitorilor Straini din Romania.
"Si in Romania, marile privatizari s-au terminat. De anul viitor, va trebui sa ne concentram pe atragerea investitiilor de tip greenfield" (de la zero-n.r.), a continuat Ruxandra Stan. Pentru a evita manifestarea in viitor a unei tendinte de reducere a intrarilor de investitii, Romania ar trebui sa se concentreze de pe acum pe atragerea investitiilor de tip greenfield, ale caror efecte devin vizibile la trei sau patru ani de la initiere.
Faptul ca, potrivit lui Florin Bonciu, profesor universitar, "investitiile de tip greenfield s-au mentinut la un nivel constant pe plan mondial", deci reprezinta o componenta relativ stabila a investitiilor straine directe, este un motiv in plus.
Potrivit Ruxandrei Stan, Romania isi poate imbunatati potentialul de atragere a investitiilor din afara prin promovarea a doua sectoare: IT si investitiile de portofoliu.
IT-ul este "domeniul unde Romania poate sa aiba un avantaj competitiv, atat pentru investitori, cat si pentru forta de munca", a explicat reprezentanta Consiliului Investitorilor Straini din Romania.
In ceea ce priveste investitiile straine atrase in 2003, Romania ocupa locul cinci in Europa Centrala si de Est, in urma Poloniei (care s-a situat pe primul loc), a Cehiei, a Ungariei si a Croatiei. Dupa nivelul investitiilor straine directe pe cap de locuitor, Romania ocupa locul 11 intre cele 15 tari din regiune.
Potrivit Ruxandrei Stan, sunt necesare politici guvernamentale adecvate pentru stimularea influxurilor de investitii. "Tarile castigatoare", sustine ea, sunt cele care ofera "un mix adecvat intre costuri, calificare si infrastructura". Un mediu de afaceri favorabil este de asemenea vital. Circa 60% din investitiile straine directe dintr-o tara sunt generate de investitii deja existente, care creeaza imaginea mediului de afaceri in exterior.
"Nu mai putem sa jucam pe facilitati fiscale, sunt necesare solutii inovative pentru a putea face fata competitiei", a continuat Ruxandra Stan, care a identificat drept probleme majore ale companiilor straine in Romania birocratia, codul muncii si controalele haotice, suprapuse, cu frecventa mult prea mare. Potrivit ei, Romania are nevoie de un cod de conduita al inspectorilor fiscali.
ioana.leaua@zf.ro
