Romania vede luminita de la capatul tunelului in materie de macrostabilitate "contabila". Pentru prima data in ultimii 14 ani, tara noastra are sanse ca in 2004 sa scape de statutul de economie hiperinflationista, conform definitiilor din Standardele Internationale de Contabilitate (IAS). Hiperinflatia este unul din principalii factori care indeparteaza investitorii straini, dar si mijlocul cel mai bun pentru companiile de stat de a-si acoperi pierderile. Ungaria, Cehia sau Polonia au scapat de mult de acest statut.
Pentru a avea situatii financiare corecte, investitorii straini cer intr-o economie hiperinflationista "retratarea" situatiilor contabile. Astfel, exista posibilitatea ca standardul contabil IAS 29, folosit pana acum pentru oglindirea situatiilor reale ale conturilor companiilor, fara inflatie, sa nu mai fie folosit. Astfel, in cazul companiilor controlate de investitori straini, acestea raporteaza un anumit profit pentru actionari, conform IAS, dar platesc la MInisterul Finantelor impozit pe alt profit - mai mic sau mai mare, dupa caz.
Una din conditiile pentru a declara o economia hiperinflationista este ca in ultimii trei ani consecutivi inflatia cumulata sa fie de peste 100%. Aceasta conditie a fost indeplinita mereu dupa 1990. Mai mult, in anumite perioade inflatia a fost de 100% numai pe un singur an. Cu o inflatie de 14% decembrie la decembrie, anul 2003 a fost o premiera din acest punct de vedere: pe ultimii trei ani, 2001-2002-2003, inflatia cumulata a fost de 75%. Problema este ca nedepasirea pragului de inflatie suta% nu este de ajuns (vezi caseta).
Dobanzile la creditele in lei pe termen scurt sunt mari, depozitele populatiei se fac predominant in valuta, iar preturile la anumite produse sau servicii (automobile, imobile, telefonie, publicitate) sunt tot in valuta, chiar daca platile se fac in lei.
"Conform IAS 29, mai sunt si alte conditii de indeplinit pentru ca economia romaneasca sa scape de acest statut. Astfel, moneda locala, leul, nu este considerata inca de populatie o moneda suficient de stabila. Dar firmele care vor decide ca din 2004 nu mai vor sa aplice IAS 29, o vor putea face. Oricum, ramane o chestiune de 'professional judgment'", a spus Gabriel Sincu, consultant in cadrul casei de consultanta si audit Haarman Hemmelrath& Partner.
Pe de alta parte, compania de consultanta KPMG apreciaza ca firmele romanesti care aplica standardele internationale de contabilitate nu vor mai fi nevoite sa utilizeze, de la 1 iulie, reglementarile referitoare la economiile hiperinflationiste.
"Aceasta inseamna ca o societate care raporteaza in conformitate cu standardele internationale de raportare financiar si al carei an financiar corespunde cu cel calendaristic, inceteaza aplicarea IAS 29 la 1 ianuarie 2004", a afirmat Victor Kevehazi, senior partner al KPMG Romania.
El a spus ca schimbarea va contribui la imbunatatirea imaginii mediului de afaceri romanesc si la cresterea increderii pietelor de capital in rapoartele financiare ale firmelor romanesti.
Gabriel Sincu de la Haarman Hemmelrath crede ca scaderea puternica a inflatiei (3,1% pe primele cinci luni ale acestui an) trebuie probata de parcursul economiei reale. "Deocamdata, inflatia este un efect al politicii monetare restrictive a Bancii Nationale. Este foarte important ca economia reala sa-si asume aceste date, sa arate ca le suporta", a spus el.
Pentru ca valuta inca domina in economie, chiar daca inflatia a scazut, firmele romanesti care aplica IAS vor putea sa aleaga daca aplica sau nu IAS 29.
"De abia la anul vom putea renunta total la IAS 29, cand se vor consolida rezultatele macro obtinute anul acesta. Dar trebuie spus ca firmele care nu vor aplica IAS 29 vor primi de la auditori pentru 2004 o nota de 'atragere a atentiei". Este ceva mai bland decat in anii anteriori, cand pentru neaplicarea IAS 29 auditorii faceau o 'calificare', adica isi exprimau fatis diferenta de opinie", a explicat un angajat al unei mari firme de audit si consultanta.
De obicei, bancile au de castigat - din punct de vedere al profitului raportat catre actionari - prin neaplicarea standardului IAS 29. Pentru cele mai multe firme insa neaplicarea IAS 29 le micsoreaza profiturile.
Standardul IAS 29 este aplicat mai ales de firmele romanesti mari, care au parteneri externi, iau credite de la banci straine sau emit actiuni/obligatiuni. Companiile straine care au sucursale in Romania cer sucursalelor lor de aici sa aplice alt standard, IAS 21, prin care toate situatiile financiare sunt exprimate direct in euro sau dolar (sau alta valuta, dupa caz).
Conform unui program al Ministerului Finantelor, tot mai multe companii romanesti sunt obligate sa aplice IAS. In 2001 au fost cele mai mari, iar pana in 2005 majoritatea vor aplica aceste standarde.
De anul acesta, de exemplu, este randul companiilor care indeplinesc doua dintre urmatoarele criterii: o cifra de afaceri de peste 7,3 milioane de euro, active totale care depasesc 3,65 milioane euro si un numar mediu de peste 50 de salariati.
Aceste societati va trebui sa pregateasca situatii financiare anuale in conformitate cu International Financial Reporting Standards (IFRS) incepand cu 31 decembrie 2005, incluzand date comparative pentru anul 2004.
In prezent, companiile mari aplica standardele internationale adaptate, aprobate printr-un ordin al ministrului Finantelor, care nu preiau integral prevederile internationale. sorin.pislaru@zf.ro
