Un citat din H. Jackson Brown afirma ca "Nu spuneti ca nu aveti suficient timp. Aveti exact acelasi numar de ore pe zi care a fost dat pentru Helen Keller, Pasteur, Michelangelo, Maica Teresa, Leonardo da Vinci, Thomas Jefferson si Albert Einstein".
Avem acelasi numar de ore - dar le percepem la fel? Au aceeasi importanta pentru noi?
Fiecare dintre noi poate schimba lumea - lumea lui interioara, de unde incep toate schimbarile autentice.
In complexul de interactiuni care constituie viata noastra profesionala, suntem constienti de rezultatele unora, in timp ce altele sunt pur si simplu reactii, venite instinctiv. Reactii inradacinate in primele experiente de viata, in educatia primita, in mostenirea genetica, sau in promisiunile pe care la un moment dat ni le-am facut noua insine.
O sursa a reactiilor noastre este atitudinea pe care o avem fata de timp - il putem vedea ca o succesiune de trei secvente sau un continuu, inspaimantator sau firesc, aducator de nou - in bine sau rau, agentul schimbarii, pastrator sau distrugator. Indiferent ce credem despre timp, atunci cand facem bilantul realizarilor si esecurilor, timpul devine o masura a faptelor noastre si a ceea ce suntem.
Ce inseamna timpul pentru noi? Haideti sa facem o calatorie, sa descoperim cateva semnificatii si influente pe care le poate avea perceptia noastra despre timp asupra activitatii profesionale. La sfarsitul acestei calatorii, chiar daca nu am schimbat (inca) nimic, ne vom cunoaste mai bine si poate vom intelege mecanismele care au stat in spatele unor decizii profesionale sau care genereaza "culoarea" specifica a organizatiei in care lucram - culoare la care contribuim zi de zi.
Calatoria spre lumea interioara este un drum pe care il facem singuri, printre simboluri, cu interpretari personale ale acestora. De aceea interpretarile propuse mai jos - fara a avea pretentia ca sunt definitive, generale si universal valabile - sunt mai curand sugestii, puncte de referinta, repere si "ancore" utile pentru a naviga in oceanul vietii noastre interioare.
Calatoria incepe cu o foaie alba, pe care trebuie sa desenati trei cercuri - reprezentand trecutul, prezentul si viitorul. Timp de lucru - trei minute.
Ce avem pe foaie?
Felul in care am desenat cercurile spune ceva despre noi - despre cum vedem viata, cum ne vedem pe noi, ce asteptari, sperante si refulari avem.
Iata cateva repere de interpretare:
Locul de pe foaie unde desenam exprima forta sau slabiciunea eului.
Daca am desenat in coltul din stanga sus, poate fi un semn de anxietate sau de timiditate, poate exprima un grad de nesiguranta. In viata profesionala, se poate traduce prin luarea mai grea a deciziilor, nevoia de a controla pana in ultimul detaliu, tendinta de a preda raspunderea altcuiva. Comunicarea cu colegii si furnizorii/clientii poate avea ambiguitati, se poate ceda usor la presiuni. Fuga de stres poate duce la situatii neclare, amanarea unor decizii sau folosirea excesiva a criteriilor emotionale in aprecierea situatiilor. Poate genera evitarea starii de feedback negativ, pentru a nu afecta o relatie.
Daca desenul este facut pe mijlocul paginii si o acopera integral, poate fi semnul unor tendinte dominatoare, a unui impuls spre actiune, usor egocentrism. Luarea deciziilor se face rapid, curajul si asumarea riscurilor sunt predominante. Comunicarea este implicita, rapida, directa; relatia cu clientii sau furnizorii este guvernata de principiul "ce castig din asta". Poate "uita" sa dea feedback, sau poate sa-l considere neesential.
Desenul facut in partea de jos a paginii poate exprima o stare depresiva, pierderea interesului, efectele unui stres indelungat sau foarte intens. Comunicarea este redusa, deciziile se amana sau sunt luate aleator, relatiile cu exteriorul se restrang.
Spatierea desenelor exprima forta si controlul eului. Un desen foarte comprimat poate fi corelat cu o stare de rigiditate, anxietate, sau o atitudine extrem de conservatoare. Poate fi pusa in legatura cu nevoia de sabloane, de mentinere a ceea ce exista si respingere a noului, provocarilor sau schimbarii.
Spatiu mare intre cercuri poate fi corelat cu siguranta de sine, egocentrismul, expansiunea. Comunicarea este explicita si directa, se iau decizii rapid, se negociaza de pe o pozitie de forta. Exista autocontrol, dar nu cenzura extrema.
Cand cele trei cercuri sunt unite intre ele - au un punct de tangenta - poate fi expresia unei nevoi de apartenenta, de dependenta; deciziile sunt lasate in seama persoanelor autoritare - perceptii ale figurii paterne de la care se asteapta explicatii detaliate, apreciere si atentie. Comunicarea este subordonata nevoii de protectie; sunt evitate situatiile potential conflictuale si de asumare a raspunderii.
Incadrarea desenului (in dreptunghi sau patrat) se poate corela cu senzatia de insecuritate, cu comportarea rigida, preventiva, cu a fi mereu in garda. Deciziile se iau dupa analiza minutioasa a detaliilor si proiectarea a cat mai multe scenarii posibile. Actiunile riscante sau noutatile socante sunt respinse din start. Comunicarea este subordonata nevoii de protectie. Schimbarile prea bruste sau frecvente sunt intampinate agresiv si duc la neincredere. Relatiile cu tertii (clienti, furnizori sau parteneri) sunt diferentiate functie de increderea pe care o inspira acestia si se merge pe linia de maxima siguranta pentru companie.
Cand cercurile sunt ingrosate - poate fi un semnal de alarma in privinta nivelului de agresivitate. Este posibil ca anumite resentimente sa fi ramas neexprimate si sa genereze frustrari. Poate fi vorba si despre o persoana timida, care are ceva de spus, dar nu are ocazia sa o faca.
Ce ne poate spune marimea cercurilor?
Daca Trecutul a fost desenat ca un cerc mai mare - poate fi expresia unor frustrari legate de probleme din trecut, sau un semn al dificultatii de a face fata schimbarii, de refugiu in copilarie sau in perioade fericite; poate fi o perioada de criza sau de schimbari profunde. Deciziile se iau pe baza experientei si istoricului activitatii. Comunicarea este grevata de experientele din trecut si se ofera sanse mici schimbarii. Viitorul este vazut ca un trecut care nu a apucat sa se invecheasca, iar prezentul este omis.
Daca Prezentul a fost desenat mai mare - poate exprima o ancorare in fapte, nevoia de siguranta (refulare a unor aspecte din trecut). Se spune ca traim prezentul atunci cand traim intens. Intensitatea unei stari/emotii se asociaza in minte cu cuvantul "acum". Comunicarea este centrata pe momentul actual, se planifica putin. Schimbarile sunt acceptate usor, perceptia asupra lumii este fluida, dinamica.
Daca Viitorul este desenat mai mare, poate fi expresia unui idealism sau a ancorarii in abstract. Procesul de decizie in acest caz ia in considerare mai multe variabile, este elaborat, nu se accepta presiunea timpului. Comunicarea se axeaza pe proiectele viitoare, controlul este mai putin strans. In relatia cu tertii se ia in considerare potentialul mai curand decat realizarile si istoricul.
Daca toate cele trei cercuri sunt coliniare, pe mijlocul paginii, de dimensiuni egale - poate fi expresia unui bun autocontrol si pragmatism. Lumea este vazuta ca succesiune de cauza-efect, ca o colectie de reguli bine determinate. Comunicarea este explicita si se considera ca interlocutorii au acelasi nivel. Deciziile se iau dupa analiza intregii situatii si rularea unui numar optim de scenarii posibile. Excesele sunt evitate, iar acceptarea schimbarilor este legata de intelegerea completa a consecintelor acestora.
Desenarea cercurilor in triunghi cu varful in jos - se poate interpreta ca o respingere sau refulare a semnificatiilor asociate cercului plasat in partea de jos. Triunghiul cu varful in sus poate fi asociat cu o preocupare/atentie speciala acordata semnificatiilor cercului din varf. Poate fi corelat si cu nevoia de recunoastere, de auto-dezvoltare - in consecinta, asumarea de multe responsabilitati, acceptarea riscurilor si schimbarii. Cercurile incluse unul in altul se pot asocia cu acceptarea ambiguitatilor, cu o gandire complexa. Timpul nu este vazut ca o succesiune liniara, iar relatia cauza-efect se poate inversa. Pot exista abordari neconventionale si creativitate.
Deciziile se iau dupa o analiza in profunzime, o cautare a motivatiilor tuturor partilor si calcularea mai multor variante optime. Totul este important si nimic nu se pierde, pot spune cele trei cercuri desenate in forma aceasta, iar finalul unei actiuni este inceputul alteia. Cercul cel mai mic desenat poate exprima aspecte refulate privind acea dimensiune temporala. Daca toate cercurile au aceeasi dimensiune si sunt inscrise unul in altul, cercul cel mai central este sursa in care persoana isi gaseste inspiratia. Poate exprima o natura introvertita sau o cautare interioara.
Doua cercuri grupate si al treilea separat exprima faptul ca o anumita dimensiune temporala este mai greu de acceptat.
La sfarsitul acestei calatorii, este bine de retinut ca mai repede nu inseamna mai mult si nici mai bine. Uneori micsorarea vitezei cu care facem lucrurile ne poate aduce o clipa in care sa reflectam - cine suntem, ce vrem, unde am ajuns, unde vrem sa ajungem.
Indiferent cum percepem timpul, el nu va inceta sa existe. Felul in care ne raportam la el se poate dovedi sursa unei bogatii sufletesti sau a unei crize continue - daca nu constientizam acest fel de raportare.
Infinitatea nu poate fi masurata, insa timpul nostru - da. Si masura o dau faptele noastre, pentru care suntem si vom fi responsabili.
