ZF 24

Distribuirea inegală a veniturilor predispune economiile la crize, blochează sistemul politic şi îngreunează accesul la educaţie, cheia dezvoltării

Autor: Bogdan Cojocaru

24.04.2014, 21:09 1101
România este una dintre ţările Uniunii Europene cu cea mai inega­lă distribuire a venitu­ri­lor, membru al unui grup „se­lect“ care include cea mai să­ra­că ţară din Uniune, Bulgaria, şi econo­mi­ile-problemă ale zonei euro unde criza a lovit cel mai dureros. Situaţia este îngrijo­ră­toare în con­diţiile în care în literatura de specialitate eco­no­mişti de top atrag atenţia că distri­bui­rea inegală a veniturilor predis­pu­ne econo­miile la crize, îngreunează pro­cesul de reve­ni­re şi împiedică o economie să atingă potenţialul maxim.

Problema inegalităţii a fost readusă în atenţia publicului de criza economică mon­dia­lă şi nu a fost nicăieri mai intens dez­bă­tu­tă decât în SUA, unde cheltuielile popu­laţiei sunt coloana vertebrală a econo­mi­ei. Aici, discuţiile publice legate de adân­cirea pră­pas­tiei dintre săraci şi bogaţi au atins o in­tensitate nemaivăzută după Marea De­pre­siu­ne economică. Miliardarul Warren Buf­fett, o legendă în lumea investitorilor, a con­dam­nat disparitatea, mişcarea Occupy Wall Street a atacat-o dur, iar preşedintele Barack Obama a folosit-o ca justificare pen­tru impunerea unor taxe mai mari asupra ce­lor bogaţi. În Europa, tot din cauza inega­lită­ţii veniturilor Germania va introduce pen­tru prima dată salariul minim pe economie.

Societăţile care reuşesc să îngusteze distanţa dintre bogaţi şi săraci se bucură de perioade mai lungi de creştere economică, potrivit unei analize a Fondului Monetar Internaţional, citată de Bloomberg.

Extinderea încetează mai devreme în societăţi mai puţin egale deoarece acestea sunt mai vulnerabile atât la crize financiare, cât şi la instabilitate politică. Când astfel de economii sunt lovite de şocuri externe, de cele mai multe ori paralizează, iar politicie­nii şi populaţia nu reuşesc să cadă de acord asupra unor politici mai dure care să menţină în viaţă creşterea. Raghuram G. Rajan, fost economişt-şef al FMI, spune că sistemele politice din ţările divizate econo­mic devin polarizate şi imobile, aşa cum este de ceva vreme cazul şi în SUA, cea mai mare economie a lumii.

„Face procesul politic mai dificil, ceea ce face mai dificilă creşterea. Nu există consens în ceea ce priveşte soluţiile propuse“, explică Rajan.

 

Invidia

O altă problemă care derivă din dis­tri­bu­irea inegală a veniturilor este riscul apariţiei turbulenţelor sociale.

„Cei care rămân în urmă nu au prea multă speranţă că vor ajunge mai în faţă şi de aceea sunt mai atenţi la redistribuire“, spune economistul. În cele din urmă, inegalitatea scăpată de sub control ameninţă stabilitatea socială în condiţiile în care se intensifică resentimentele dintre săraci şi bogaţi.

În SUA, în efortul de a scoate economie din recesiune, Rezerva Federală a aruncat pe pieţe mii de miliarde de dolari. Economia şi-a revenit mai rapid decât, spre exemplu, în zona euro, dar de relansare şi de banii guvernului au profitat mai ales cei bogaţi, care deţin diverse active financiare, cel mai puţin afectaţi de criză. Veniturile lor au crescut cel mai mult. Când se gândesc la inegalitatea veniturilor, mulţi simt că nu este just ca persoanele cu venituri mici să vadă creşteri mici sau chiar deloc ale puterii lor de cumpărare, în timp ce aceia deja bogaţi îşi văd veniturile crescând. Însă mulţi nu rea­li­zează că gospodăriile cu venituri mari care-şi văd averea crescând în general nu chel­tuiesc banii suplimentari. Cei ale căror ve­ni­turi nu cresc nu au cum să cheltuiască mai mult şi deci cum să ajute economia să creas­că, scrie The Fiscal Times.

 

Marea Depresiune şi criza economică mondială

În anii 1920, ca şi în ultimul deceniu, cei bo­gaţi şi-au văzut averile crescând substan­ţial, în timp ce politicienii i-au încurajat pe cei săraci şi clasa de mijloc să folosească îm­pru­muturi pentru a-şi suplimenta veniturile stag­nante din salarii, aminteşte Rajan. Datoriile gospodăriilor aproape s-au dublat în ambele perioade, punându-se astfel bazele Marii Depresiuni şi celei mai recente crize financiare globale, spun economiştii FMI Michael Kumhof şi Romain Rancière. Povara în creştere a datoriilor a expus eco­no­mia la defaulturi în masă când a venit lovi­tura şocurilor financiare din 1929 şi 2008.

„Dacă nu se face ceva cu inegalitatea ve­niturilor, ar putea urma noi crize“, notează Kumhof.

În cazul celei mai recente recesiuni americane, resursele persoanelor din eşalo­nul inferior de 95% din populaţie în funcţie de avere erau deja epuizate de ani de con­sum alimentat cu datorii, astfel că acestea au rămas fără apărare în faţa rece­siunii. Acum, după aproape cinci ani de revenire, persoanele din eşalonul superior de 5% au revenit la normal, consumând aşa cum o făceau înainte de criză. Nivelul de consum al tuturor celorlalţi este mult sub cel din ulti­mele două decenii de dinaintea recesiunii, scrie The Washington Post.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO