Opinii

Unde greşeşte cel mai tare premierul în analiza sa privind economia la doi ani de când a preluat guvernarea? În cel mai cumplit an al “guvernării Băsescu” pe care o acuză fără milă, Ponta se afla ca şi acum tot la masa guvernului!

Autor: Iulian Anghel

23.07.2014, 19:05 3021

Premierul Victor Ponta şi-a prezentat marţi seara la Palatul Victoria guvernarea, sau cel puţin ultima parte a ei, ca pe un supermodel de urmat.

În oglindă cu ce s-a întâmplat în ultimii trei ani de dinaintea venirii domniei sale la guvernare, regăsim în dl Ponta imaginea desluşită a Raiul iar în cea a înaintaşilor săi pe cea fidelă a Iadului.

În slide-ul prezentării sale, “Guvernarea prin cădere vs. Guvernarea prin creştere”, premierul vine cu cifre clare şi cât se poate de reale, iar prezentarea explică: “2009-2010 – cea mai mare cădere economică din UE, după ţările baltice”; “2013, a doua cea mai mare creştere economică din UE”; 2014 cea mai mare creştere economică din UE”. Şi este adevărat: cădere economică de 6,6% în 2009, creştere de 3,9% în T1 2014.

Cam aşa o ţine premierul pe vreo 40 de pagini, de altfel perfect în concordanţă cu realitatea.

De ce suferă atunci expunerea şi unde greşeşte premierul cel mai tare?

Un ochi aruncat pe PowerPoint-ul său indică, în concordanţă cu realitatea, că anul 2009 este cel mai nenorocit din toţii cei şase ani care sunt analizaţi de actualul şef al executivului în sinteza celor doi ani de guvernare.

Unde era dl Ponta în 2009?

2009: contracţie a PIB de 6,6% - o dramă pentru România -, deficit bugetar uriaş de 9% din PIB, un risc uriaş de intrare în default, un minus de 500.000 de locuri de muncă şi bomboana de pe colivă - 20 de miliarde de euro împrumutaţi de la FMI, BM şi CE, ceea ce a triplat datoria externă.

Unde era dl Ponta când Iadul se prăvălea peste România?

Era membru al guvernului, ministru pentru relaţia cu Parlamentul. Dl Ponta nu a semnat cu mâna sa acordul de împrumut cu FMI, dar, potrivit legii răspunderii ministeriale,”fiecare membru al guvernului răspunde politic solidat cu ceilalţi membri pentru activitatea guvernului şi pentru actele acestuia.”

Prin urmare, potrivit legii, dl Ponta este la fel de vinovat politic ca şi premierul Emil Boc sau ca preşedintele Traian Băsescu, dacă există vreo vină în semnarea acordului cu FMI, pentru că a fost la şedinţa prin care a fost aprobată ordonanţa de urgenţă 99 privind ratificarea aranjamentului de imprumut sau, dacă nu a fost, a făcut foarte probabil demersurile către Parlament pentru ratificarea acordului în calitate de ministru pentru relaţia cu Parlamentul.

Foto: 22 decembrie 2008 - ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul Victor Ponta asistă la depunerea jurământului de către premierul Emil Boc

Dl Ponta este la fel de vinovat ca toţi ceilalţi de prăbuşirea economică din 2009, nu pentru că ar fi pus domnia sa nemijlocit umărul la demolarea ţării, ci pentru că partidul său şi el personal s-au aflat la guvernare, iar legea nu ia gâtul nimănui, dar îi obligă moral să răspundă în solidar pe membrii guvernului.

Acum dl Ponta judecă maniheist lumea, dar chiar dualismul său îl acuză: a fost şi în guvernul cel rău al lui Emil Boc, nu doar în cel bun pe care îl conduce; era la locul faptei când fost semnat acordul cu FMI.

Foto: 23 decembrie 2008 - premierul Emil Boc îl felicită pe ministrul Victor Ponta pentru depunerea jurământului

PSD a guvernat în 2009 vreme de nouă luni, iar domnul Ponta nu a protestat, nu a demisionat în semn de revoltă că ţara se prăbuşeşte iar clasa politică se ţine de jocuri politice de societate. În plină criză economică, cea mai cumplită pe care o încerca România de la revoluţie până atunci, partidul său a provocat şi o criză politică fără precedent care a condus la căderea guvernului Boc 1 – primul guvern demis de Parlament prin moţiune de cenzură.

A avut gestul PSD de-a face vreo clipă cu dezastrul din economie? A fost vorba de o revoltă a social-democraţilor faţă de prăpastia care se aşternea în faţă?

Cum s-a ajuns în 2009 la o cădere economică de 6,6%? Cum s-a ajuns la deficitul uriaş de 9% din PIB? Dar i-a păsat cuiva cu adevărat? Nu i-a păsat nimănui, nici dlui Băsescu, nici PDL, dar nici PSD. Singura ţintă a fost câştigarea alegerilor prezidenţiale pentru care protagoniştii politici au sacrificat ţara. De asta privim nedumeriţi acum că nimeni nu a încercat să stopeze dezastul, nimeni nu şi-a pus problema că veniturile se prăbuşesc, iar cheltuielile nu se opresc, dimpotrivă.

Foto: Ministrul Victor Ponta participă la o şedinţă de guvern prezidată de premierul Emil Boc 

Succesul electoral al lui Băsescu a fost la limită. Dacă câştiga Geoană alegerile, PSD şi nu PDL, Geoană şi nu Băsescu ar fi trebuit să anunţe tăierea pensiilor şi a salariilor, un an mai târziu. Pentru că nu mai era nimic de făcut cu tot împrumutul de la FMI, indiferent de cine s-ar fi aflat la cârma ţării. Răul major fusese început în 2008 şi continuat fără gram de pudoare în 2009 cu concursul tuturor.

Domnul Ponta nu are niciun argument să privească lucrurile de sus.

Dacă, maniheist, răul se află în 2009 iar binele în 2014, dacă Iadul se află în “Epoca Băsescu” iar Raiul în “Epoca Ponta” cum reiese din expunerea de marţi seară, atunci premierului trebuie să-i fie reamintit că a făcut parte din ambele epoci, iar în cea pe care o vituperează acum a fost unul dintre cei care, cu mărunta sa poziţie, încălzea focul la cazanul cu smoală a lui Scaraoschi-Băsescu.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO