CEZ, cel mai puternic investitor în domeniul energiei verzi din România, a depus o plângere la Comisia Europeană după modificarea schemei de sprijin care a stat la baza dezvoltării acestui sector, alături de cehi fiind şi alte companii care în total au pariat aproape 4 miliarde de euro în domeniu.
De cealaltă parte a baricadei stau însă marii consumatori industriali, cum sunt Alro sau ArcelorMittal Galaţi, la rândul lor investitori străini, care ameninţă cu mutarea producţiei în zone în care povara facturilor la energie este mai uşor de suportat. Prinsă la mijloc, Comisia Europeană spune că din toamnă va elabora un set de reguli pentru schemele de sprijin astfel încât acestea să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor şi să nu cauzeze disfuncţii în pieţele de energie din statele membre.
Comisia spune că încă din martie primeşte plângeri, în toamnă urmând să fie redactat un regulament pentru funcţionarea schemelor de sprijin la nivel european.
Bătălia investitorilor în eoliene sau solare se dă pentru circa 1-1,5 miliarde de euro, bani care ar fi trebuit să intre în contul producătorilor dar care au fost amânaţi pentru perioada 2017-2020, fără a fi stabilit în acest moment vreun mecanism precis pentru recuperarea acestor sume. „Comisia cunoaşte faptul că CEZ are un număr de proiecte de producere a energiei în România şi beneficiază astfel de schema de sprijin. Mai multe plângeri venite de la actuali sau viitori beneficiari ai schemei de sprijin sunt sub investigaţie din martie, anul acesta“, spune Marlene Holzner, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger.
CEZ nu a comentat până la închiderea ediţiei. Grupul a investit în România 1,1 miliarde de euro în cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa. Proiectul este amplasat în două comune dobrogene, Fântânele şi Cogealac, cuprinde 240 de turbine şi are o capacitate de 600 MW, apropiată de cea a unui reactor de la Cernavodă.
De unde a pornit scandalul?
Energia verde este recompensată în România cu un număr variabil de certificate în funcţie de tehnologie. Aceste certificate au prin lege o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro şi mai departe sunt achiziţionate de furnizorii de energie care trebuie să îndeplinească anual anumite cote privind ponderea energiei regenerabile în coşul livrat clienţilor.
Problema este că pentru furnizori aceste certificate înseamnă costuri suplimentare care mai departe sunt transmise în facturi. În contextul unei reveniri economice lente, în care industrii întregi, mari consumatoare de energie, continuă să fie afectate de cererea scăzută, creşterea facturilor a devenit nesustenabilă. Iar acesta nu este doar cazul României. Cehia, Spania, Marea Britanie şi chiar Germania, unul dintre cei mai puternici promotori ai energiei verzi, au decis să-şi reducă suportul pentru acest domeniu.
Semnalul Mittal
Cel mai puternic semnal pentru România a venit chiar de la miliardarul indian Lakshmi Mittal, proprietarul combinatului ArcelorMittal Galaţi, care în mai s-a întâlnit cu premierul Victor Ponta la Bucureşti.
La acel moment, Mittal a cerut soluţii de reducere a costurilor cu energia, Ponta susţinând că omul de afaceri indian chiar a evocat retragerea din Europa din cauza preţului mare la energie. Pe de altă parte însă, în România fostul Sidex mai funcţionează cu un furnal din cele cinci de dinainte de privatizare, iar potenţiali clienţi, precum Dacia, sunt obligaţi să importe tabla pentru că indienii nu au investit la Galaţi. În plus, Mittal a avut ani de-a rândul acces la cea mai ieftină energie din România, prin contracte directe cu Hidroelectrica, semnate sub preţul pieţei. În liga marilor consumatori care au acuzat energia verde de creşterea accelerată a facturilor se află şi Alro, cel mai mare consumator de energie din ţară. ArcelorMittal Galaţi este al doilea mare consumator de electricitate local.
Astfel, la presiunea marii industrii, din vara acestui an, România a modificat schema de sprijin prin amânarea acordării unui număr de certificate verzi în funcţie de tehnologie, acestea urmând să fie recuperate în perioada 2017-2020.
Problema este că măsura îi afectează pe cei care deja şi-au finalizat investiţiile şi care s-au bazat pe vechea schemă de sprijin. Potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor din Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), vor fi amânate prin această modificare a schemei de sprijin venituri de circa 1-1,5 miliarde de euro, bani care va trebui să fie plătiţi din 2017-2018 în baza unor reglementări care acum nu există.
Reguli noi din toamnă
Marlene Holzner spune însă că în toamnă Comisia va stabili un set de reguli privind schemele de sprijin pentru energia regenerabilă şi intervenţiile statului în funcţionarea acestor scheme.
„În contextul discuţiilor cu mai multe state membre pe tema regenerabilelor şi a schemelor suport, acest document le va furniza membrilor liniile de urmat privind reformele din schemele suport astfel încât acestea să devină mai eficiente din punctul de vedere al costurilor fără a cauza disfuncţii în piaţă“, a mai spus Marlene Holzner.
Asociaţia Română a Industriei Eoliene (RWEA) a precizat că încă din 14 iunie a depus o plângere împotriva modificării schemei de sprijin.
„Cerem anularea acestor modificări pentru că ele nu au fost notificate înainte de implementare către Comisie. Şi noi, şi industria solară am depus plângeri“, a precizat Ionel David, directorul executiv al RWEA.
În total, după investiţii de aproape 4 miliarde de euro, România are în acest moment peste 2.100 MW în parcuri eoliene şi aproape 400 MW în parcuri solare.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.08.2013.
