De atunci s-au dus în jos chiar dacă motoarele economiei s-au pus mai bine în mişcare. În vreme ce economia a crescut în 2013 cu 3,5%, producţia industrială cu 7,9%, iar consumul cu 0,5%, investiţiile în economie au scăzut cu 9,3% (şi investiţiile publice şi cele private) faţă de anul precedent.
Situaţia s-a repetat în T1/2014. PIB-ul real a crescut cu 3,8%, producţia industrială a avansat cu 10,1%, productivitatea muncii în industrie a avansat şi ea cu 10%, iar cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut cu 9,3%. Dar investiţiile în economia naţională - arată datele INS preluate din ultimul raport lunar al BNR - au scăzut cu 7,4%. Unde este explicaţia? Pentru că logic este ca în momentul în care economia se scutură de solzii recesiunii sau ai stagnării investiţiile să crească în aşteptarea profiturilor viitoare.
Cauzele sunt mai multe - arată economiştii. Dacă vorbim despre investiţiile private, atunci investitorii sunt încă reticenţi când privesc cifrele consumului, dar sunt temători şi faţă de schimbările fiscale. Dacă vorbim despre investiţiile publice, atunci trebuie arătat că politica guvernului de a se menţine în ţinta de deficit sacrificând investiţiile în detrimentul altor cheltuieli a condus la diminuarea investiţiilor nete în economia naţională.
„În mod normal, investiţiile urmează trendul de creştere, odată cu economia. Faptul că în ultimii cinci ani consemnăm unul singur de creştere a lor arată incertitudinea, o incertitudine în parte legată de cadrul fiscal. Ultima lovitură puternică pe care statul a dat-o economiei este taxa pe stâlp. Este un cost foarte mare pe termen lung, care nu are logică economică, este doar un «Robin Hood fiscal». Este clar că investiţiile de capital sunt afectate, chiar şi indirect, de taxa pe stâlp, de acciza la carburanţi, de faptul că nu ştii cum va arăta Codul fiscal peste un timp“, opinează economistul Laurian Lungu.
Ce este mai riscant, să investeşti sau să nu investeşti?
Pe lângă incertitudinile legate de cadrul fiscal, companiile nici nu văd o dezvoltare grozavă a consumului pentru că investeşti ca să vinzi mai mult, dar de ce să investeşti dacă nu ai cui vinde? - spune Lungu. Este adevărat, adaugă el, există un risc să nu investeşti pentru că lipsa investiţilor se va vedea mai încolo, dacă nu acum, dar un astfel de risc este mai mic decât unul de a investi degeaba.
După patru ani de cădere în care a pierdut cumulat 15%, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut uşor în 2013, cu 0,5%, după un avans neaşteptat de aproape 7% în decembrie. Începutul de an a fost şi el bun, cu un salt spectaculos în martie de 13,7%, astfel încât în T1 am avut o creştere a consumului de 9,3%. Însă, potrivit lui Lungu, companiile aşteaptă ca această tendinţă să confirme.
„Investiţiile iau destul timp. Consumul a început să crească, dar este încă destul de firav. Volumul de investiţii private depinde de cât de puternic este consumul, iar el este prea lent pentru a justifica o investiţie astăzi. Vorbind despre lipsa investiţiilor, vorbim, practic, despre un complex de factori, şi celor descrişi mai sus li se poate adăuga efectul îndatorării sectorului privat şi a consumatorilor casnici.“
Pe de altă parte, descrie în continuare Lungu „complexul de factori“, căderea investiţiilor din ultimii ani (patru ani de scădere din cinci, iar prima parte a lui 2014 indică tot scădere) a fost motivată şi de scăderea investiţiilor străine şi a remitenţelor, pentru că ambele aveau un aport însemnat în investiţii.
Acum însă şi una şi alta îşi revin. Anul trecut, investiţiile străine au fost de 2,7 miliarde de euro, în creştere cu 27% faţă de 2012 şi au atins vârful ultimilor patru ani. În primele patru luni ale anului acestea au crescut cu 8,7% faţă de perioada similară a lui 2013, până la 875 mil. euro.
Şi remiterile au început să crească, ajungând în 2014 la 4,2 miliarde de euro, de la un minim de 1,6 miliarde de euro în 2011.
Pe lângă acestea şi creditarea tinde, timid, să-şi revină, remarcă, la rândul său, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen şi preşedinte al Consiliului Fiscal.
În aprilie creditul neguvernamental în lei a înregistrat o creştere lunară de sub 1% după un salt de 2,3% pe luna martie. Însă faţă de aprilie 2013 stocul de credite în lei a crescut cu 6,1%. În aceeaşi vreme creditul neguvernamental total a înregistrat în aprilie o reducere de 0,8% faţă de aprilie 2013, în condiţiile în care creditul în valută a căzut cu 5%. Faţă de martie creditarea a crescut în aprilie 0,2%.
Click pe imagine pentru tabelul mărit
Investiţiile publice - la cel mai redus nivel din ultimii şapte ani
Prin urmare, datele pozitive din economie ne îndeamnă să privim mai atent şi spre alte ţinte decât sectorul privat când vine vorba de investiţiile în economie şi de motivele reducerii lor într-o vreme de creştere economică relativ bună, arată Ionuţ Dumitru. Iar cea mai solidă explicaţie este reducerea puternică a investiţiilor din sectorul public. Cheltuielile de capital au însemnat în 2013 2,9% din PIB, fiind la cel mai redus nivel din ultimii şapte ani.
„Investiţiile publice au scăzut foarte mult şi anul trecut şi anul acesta“, arată Dumitru.
Nu există încă date definitive, dar potrivit economistului-şef al Raiffeisen, în 2013 au scăzut atât investiţiile publice, cât şi cele private, în vreme ce în T1/2014 investiţiile private sunt uşor în creştere, iar investiţiile publice s-au prăbuşit.
Datele la T1 ale Ministerului Finanţelor arată că toate investiţiile statului (din surse proprii şi surse externe) au însemnat abia 3 miliarde de lei în primele trei luni ale anului. Datele INS indică faptul că în economie s-au investit în primele trei luni 11,2 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că investiţiile statului au însemnat doar ceva mai mult de un sfert din totalul investiţiilor.
În aceeaşi vreme, investiţiile de capital (investiţiile statului din surse proprii) au scăzut în T1 cu 48,5% faţă de T1/2013, până la 1,8 miliarde de lei. Anul trecut, cheltuielile de capital au scăzut cu 7,5%, până la 17,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că cheltuielile din buget cu investiţiile au însemnat 26% din totalul investiţiilor din economie de 67,8 miliarde de lei.
„Scăderea investiţiilor publice se vede pe partea de construcţii, mai ales pe cea de construcţii inginereşti (unde sunt concentrate marile proiecte de investiţii ale statului - n. red.)“, arată Ionuţ Dumitru.
În vreme ce economia avansează pe mai toate componentele sale, lucrările de construcţii au scăzut în primele patru luni ale anului cu 9,2%, iar cele de construcţii inginereşti s-au prăbuşit cu 25,4%, cel mai clar semnal al restrângerii finanţării din partea statului.
Anii 2012 şi 2013 sunt cei mai vitregi cu investiţiile publice. Puterea care s-a instalat în primăvara lui 2012 a făcut mai multe lucruri pentru salarii, pentru pensii, pentru ajutoare, s-a încadrat în ţinta de deficit, dar a făcut toate acestea cu preţul sacrificării investiţiilor. Cu 3,3% din PIB în 2012 şi 2,9% din PIB în 2013, cheltuielile de capital aprobate de guvern sunt, la pondere în PIB, la nivelurile cele mai de jos din ultimii şapte ani.