In buna traditie valaha, orice institutie trebuie aprioric criticata si orice competitie suspectata de lipsa de fair-play.
Asa s-a intamplat si cu Administratia Fondului Cultural National, care a implinit de curand doar un an de existenta, dar care a fost in acest scurt interval subiectul unor dispute demne de o cauza mai buna. In afara mentionarii numelui sau in contextul proiectelor finantate, nu am citit/auzit nici o apreciere la adresa acestei institutii care a sustinut financiar, si uneori cu sume importante, o multime proiecte culturale ramase altfel doar in mintea initiatorilor. Asa s-a intamplat si cu proiectul Avangarda din Romania in colectii clujene, care a imbracat forma unei expozitii interdisciplinare ce reuneste referintele factuale plastico-literare asociate fenomenului avangardei istorice romanesti. Pornind de la premisa constituirii acestei miscari in jurul unor reviste unde Contimporanul creat de Ion Vinea si Marcel Iancu in 1922 face figura prima, expozitia prezinta pe langa opere de arta semnate M.H. Maxy, Corneliu Mihailescu, Milita Petrascu, Marcel Iancu, Petre Iorgulescu-Yor, Hans Mattis-Teutsch, Henri Catargi din patrimoniul Muzeului de Arta Cluj si piese din colectiile bibliotecilor Academiei, Universitare si Judetene din localitate sau din colectii particulare; trei fotografii realizate in anii 20 de Constantin Brancusi au fost imprumutate din colectia Universitatii de Arta si Design. Un simpozion international, care a reunit nume de referinta ale exegezei fenomenului avangardei, printre care Krisztina Passuth (Ungaria), Marin Mincu, Ion Pop, Gheorghe Vida, Ioana Vlasiu, Geo Serban, s-a adaugat evenimentului prim, Muzeul de arta clujean devenind pentru trei zile cartierul general al avangardei din Romania.
Vernisajul expozitiei a fost conceput sa reproduca happening-ul avant la lettre de la vernisajul primei expozitii Contimporanul din noiembrie 1924 de care, iata, expozitia de la Cluj se leaga si sub aspectul momentului deschiderii. Invitatii au gasit salile cufundate intr-un intuneric risipit doar de bataile live ale unor tobe care au dat semnalul aprinderii luminilor si, odata cu aceasta, a muzicii de jazz care a umplut saloanele palatului Banffy. Actori costumati in vesmintele anilor nebuni au animat atmosfera prin interventii in nota simpla a unor da-da-uri lansate in diverse tonalitati, amintind seratele dadaiste printre ai caror initiatori se numarau si compatriotii nostri Marcel Iancu si Tristan Tzara.
Avangarda in colectii clujene isi propune, suma sumarum, sa puncteze si faptul ca arta gruparilor moderniste din Romania a putut fi parte a unei miscari de mare ecou international, care a omologat primii nostri artisti in istoria artei universale, parte adoptati cu mandrie in culturi de mare anvergura, de care da seama si catalogul tiparit cu aceasta ocazie, gratie finantarii acordate de AFCN, caruia eu ii multumesc fara rezerve.
