Ziarul de Duminică

COLECTII / Funky Fiction – straniu si dur

COLECTII / Funky Fiction – straniu si dur
14.05.2009, 14:16 43

O colectie stranie si dura are, cam de un an, Editura Pandora M, editura fondata in 1994 de Ion Marculescu si continuata de cativa ani de Magdalena Marculescu in cadrul Grupului Editorial Trei. Se cheama Funky Fiction. Totul e facut la ea sa fie diferit, chiar sa socheze. Designul le apartine lui Alexe Popescu si Radu Manelici. Pagina e rarefiata si aliniata numai la dreapta. Cam in toate volumele textul propriu-zis al cartii este insotit de cate un interviu cu autorul sau de alte texte de prezentare a cartii si autorului, pana la un punct o intreprindere laudabila, daca n-ar aluneca, si ele, spre temele ciudate ale cartilor. Pentru ca, faptul cel mai important, colectia cuprinde numai carti violente si de la un moment dat materia incepe sa se repete. Sunt in general carti foarte noi, publicate in anii 2000, caracteristice pentru o anumita generatie si care, daca se vand si sunt traduse, inseamna ca au si cititori. Precizez ca unele titluri aparute sunt carti bine scrise, foarte bune in genul lor, uneori si premiate. Nu e obligatoriu sa-i si placa autorului acestor randuri, care poate intelege ca sunt un gen la moda, descriind aspiratiile sau lipsa de aspiratii ale unei generatii, dar in care literatura pare ca se pierde dupa scurta vreme. Imaginati-va ca doi tienri se intalnesc, se drogheaza, fac sex, beau, se drogheaza, se bat, fac sex, merg la carciuma sau barul sau discoteca de la coltul strazii, fac sex, se drogheaza, se violenteaza. Nimic altceva. Uneori se mai ucid intre ei. In plus sunt texte in care abunda, colcaie toate cuvintele tabu, scrise de regula de handicapati pe garduri si prin veceuri publice – si inca n-ar fi nimic, dar ele apar atat de des, incat le dispare pur si simplu incarcatura erotica. Unii se pameaza in fata acestor texte. Lucrurile pot aparea astfel doar daca sunt considerate exponente ale culturii underground, un fenomen care ar trebui analizat mai profund.

 
Claudia Golea – Flower-Power Tantra. „Cosmopolita si alienata erotomana a literaturii romane contemporane" (cum o prezinta Dan Silviu-Boerescu) scrie numai in deplina cunostinta de cauza. Povestea ei, s-a mai spus, este aceeasi de fiecare data, vorbele poate sunt altele. Acum revine cu experientele ei narcoerotice din Japonia si Thailanda. Textul este completat cu interviuri luate de Dan Silviu-Boerescu.
 
Hitomi Kanehara – Sarpe si cercel. Traducere din japoneza si interviu de Claudia Golea Sumiya si Haruya Sumiya. Postfata de Ryu Murakami. Autoarea de hard-core a castigat cu aceasta carte, scrisa la 19 ani, cel mai reputat premiu literar japonez – Akutagawa. Acum are 26 de ani si a mai publicat alte cinci romane, fiind o scriitoare la moda. Eroina cartii e o adolescenta plictisita de viata care intalneste un barbat intr-un bar, e impresionata de limba lui despicata, fac sex in aceeasi seara, ea se muta la el si patrunde intr-o lume de violente si excese. Ryu Murakami are in textul ei doua fraze care dau de gandit: „Nu este usor sa intelegi vraja acestei opere literare doar prin intermediul ratiunii. In acest roman este infatisata latura intunecata a tinerilor care traiesc in lumea de azi, si anume violenta: <<remodelarea corporala>>, sexul anormal si dorinta nestapanita de a ucide sau de a muri".
 
Frederic Beigbeder – Shitter’s Club. Traducere din franceza si nota finala de Doru Mares. Eroul, un parizian usuratic si bogat, isi cheltuieste cea mai mare parte din energie prin cluburi si baruri. Actiunea romanului se petrece in noaptea inaugurarii clubului The Shitter’s, la care sunt invitate tot soiul de celebritati. O noapte din care nu lipsesc bautura, drogurile, sexul, perversitatile.
 
Nial Griffiths – Kelly & Victor. Traducere din limba engleza de Bogdan Honciuc. Interviu cu autorul de Bogdan Perdivara. Doi tineri din Liverpool se intalnesc la o petrecere de Revelion 2000, in cateva zile ajung dependenti unul de celalalt, dar relatiile lor sexuale ating si cruzimi extreme. Fireste, unul ajunge sa-l ucida pe celalalt in focul unei partide de sex. Sunt „produse confuze ale unei societati in care comunicarea interumana s-a transformat intr-un act rigid, reflex, de la care nu se asteapta nimic". Autorul e socotit a fi devenit cu aceasta carte „o voce importanta a literaturii secolului 21", iar cartea lui „o capodopera" („Time out").