Este titlul unei colectii a Editurii Art, coordonata de criticul Mircea Martin, cu teme de o mare diversitate.
Andre Comte-Sponville, Jean Delumeau, Arlette Farge - Cea mai frumoasa istorie a fericirii. Traducere din limba franceza de Marina Muresanu Ionescu. Cartea isi propune sa refaca, sub forma unor dialoguri cu trei mari ganditori contemporani, parcursul istoric al fericirii de-a lungul istoriei, de la nasterea sa, in filosofia Greciei antice, la afirmarea ei politica, in 1789, trecand prin reprezentarea paradiziaca in sanul credintei crestine. Andre Comte-Sponville este filosof si a publicat numeroase lucrari de etica si de istoria filosofiei; Jean Delumeau este specialist in istoria mentalitatilor; Arlette Farge este istoric, specialista in secolul al XVIII-lea.
Hans Magnus Enzensberger - Cei care aduc groaza. Eseu despre perdantul radical. Traducere din limba germana de Dan Flonta. Prefata de Gabriel H. Decuble. Autorul combina investigatia psihologica si analiza sociologica in scopul de a elabora un portret al atentatorului sinucigas. Ura perdantului radical, pentru care viata celorlalti, dar si cea proprie n-au nicio valoare, se trage din complexe de inferioritate si se manifesta intr-o optica ce cauta mereu la altii vina pentru propria stare deplorabila. Daca in trecut exemplul cel mai proeminent pentru o societate dominata de perdanti este oferit de ascensiunea national-socialismului in Germania, Enzensberger argumenteaza ca singurul colectiv de perdanti activ astazi la scara globala provine din lumea musulmana.
Pierre Bourdieau - Despre televiziune. Traducere din limba franceza si prezentare de Bogdan Ghiu. Volumul cuprinde doua cursuri televizate, tinute la College de France, care infatiseaza, intr-o forma clara si sintetica, cele mai recente achizitii ale cercetarii asupra televiziunii. Primul - Platoul si culisele lui - demonstreaza mecanismele cenzurii invizibile ce actioneaza pe micul ecran si dezvaluie cateva dintre secretele de fabricatie ale acestor artefacte care sunt imaginile si discursurile de televiziune. Cel de-al doilea - Structura invizibila si efectele ei - explica felul in care televiziunea, care domina lumea jurnalismului, a alterat functionarea unor universuri atat de diferite precum cele ale artei, literaturii, filosofiei ori politicii, prin introducerea in sanul acestora a logicii audimatului, adica a supunerii demagogice la exigentele plebiscitului comercial.
