Sa comparam pozitivul lui Talbot cu imaginea de pe placa lui Daguerre. Aceasta din urma este un fel de relicva naturala, ceva ce a ramas dintr-un proces natural ce s-a produs la un moment dat si intr-un loc anume: niste raze de lumina anume, reflectate de un obiect ori de mai multe obiecte anume, au patruns in camera obscura a unui aparat anume si au produs modificarea unor substante anume dispuse pe ecranul pe care l-au intalnit aici.
Imaginea de pe placa lui Daguerre este unica, cum unic este procesul fizico-chimic a carui urma este. Ea face parte din lumea a carei imagine este.
Despre pozitivele obtinute prin metoda lui Talbot nu putem spune nimic asemanator. Daca placa argintata trebuie sa fie aici, in fata obiectului a carui imagine doresc sa o captez, si acum, cartonul pe care va fi in viitor transferata imaginea prin metoda lui Talbot poate sa nici nu existe in momentul capturii si nici substantele sensibile de pe suprafata lui. Daca imaginea de pe placa lui Daguerre este relicva unui proces din lume, calografia lui Talbot este rezultatul unui proces de laborator, proces ce simuleaza ceva ce s-a produs candva in lume si care poate fi repetat la nesfarsit, in orice laborator foto din lume.
La Daguerre, in momentul aparitie ei, imaginea are un loc anume in el, in prejma obiectului pe care il infatiseaza. Isi are rostul - in sensul de "loc" - in ea. Imaginile lui Talbot sunt fara nici un rost, fara nici un hic et nunc.
Spuneam data trecuta ca pentru un Leibniz, toate cele ce sunt au o ratiune de a fi, ceea ce face ca doua lucruri sa nu poata sa difere numai numeric. Insusi "Arhitectul divin", cand a decis sa faca lumea, a trebuit sa se supuna acestei logici si a creat o lume al carei fiecare locuitor are cel putin o insusire ce-l distinge calitativ de ceilalti. Or, inventia lui Talbot, procedeul negativ-pozitivului care permite multiplicarea aceleiasi imagini intr-un numar indefinit de exemplare "identice", indiscernabile, a pus capat acestei stari: aplicarea lui a dus la aparitia unor lucruri, in cazul de fata imagini, ce nu difera decat numeric. Gandit din perspectiva lui Leibniz, procedeul lui Talbot a dus la imagini fara rost: fara rostul de a fi.
