Dumnezeu nu poate fi inteles in intregime,adevarata cunoastere a lui Dunmezeu este vederea care consta innevedere, o epistemologie care nu face apel la ratiune,necuprinderea lui Dumnezeu nu se datoreaza in acest cazincapacitatii epistemologice, ci infinitatii luiDumnezeu.
Mai mult, aceasta cunoastere nune e mediata de o imagine a lui Dumnezeu, ci este o cunoasterederivata, care se realizeaza prin contemplare, in sufletulmisticului. Moise (o imagine preferata a lui Grigorie de Nyssa) nupoate cunoaste nimic despre Dumnezeu, ci doar poate experimentaprezenta Lui intr-o uniune a dragostei mistice. Aceasta experientaeste ciclica, pierduta si regasita din nou si din nou, e o perpetuadescoperire a profunzimii si a unui proces fara de sfarsit al"devenirii". Iata asadar o imagine inconfundabila a gandirii luiGrigorie de Nyssa (unul dintre cei mai elocventi ganditoribizantini din prima perioada, in imaginea alaturata), in care nu sepoate recunoaste doar un puternic ton personal, ci si o influentaneoplatonica. Gandirea lui face posibil dialogul despre oepistemologie crestina totala si totalizatoare.
Mecanismul experientei mistice,la Grigorie de Nyssa, are trei momente in cunoasterea lui Dumnezeuprin contemplare:
a). Partea activa a sufletuluieste regasita in procesul de purificare, dupa ce, intre timp, panain pragul purificarii, sufletul asista pasiv la propriadezintegrare in fata atacului pacatelor. Partea contemplativa inperceptia sufletului ca Dumnezeu, care exista singur cuadevarat.
b). Urmeaza apoi locul adevaratal contemplarii, care nu este altundeva decat "in abditum mentis",dupa expresia lui Augustin, in adancul sufletului, "unde se aflaImparatia", dupa spusa Evangheliei. Locul contemplatiei este insine inexprimabil, desi nu este scopul contemplatiei.
c). Sufletul trece dincolo decontemplatie, iar in acest al treilea moment incepe experientapropriu-zisa, caci aici are loc unirea sufletului cu Dumnezeu.Deoarece Dumnezeu este incognoscibil, contemplarea in acest altreilea moment este imposibila, se trece dincolo de contemplare,aici fiind o cale a unirii prin iubire. Este o experienta negativa,nu poate fi comunicata nicicum. Nu este vorba de o cunoastereobiectiva prin contemplatie, poti spune doar ceea ce nu esteDumnezeu.
Acesta e punctul de plecare ateologiei lui Grigorie, marcata de "via negativa". Datorita acesteinecunoasteri a lui Dumnezeu, Grigorie de Nyssa propune termeninegativi in teologia sa. Se pleaca de la imuabilitatea substanteisi singurul nume pe care il putem atribui lui Dumnezeu este cel de"fara de nume". Si, legat de necunoasterea Lui Dumnezeu ca Fiintatemporala, sunt propusi tot termeni negativi: "nepieritor", "farade sfarsit", "nemuritor", facand apoi afirmatia: "...In oriceepitet, eternitatea este implicata". Putem observa cum conceptulepistemologiei bazate pe negatie difera, in neoplatonismcunoasterea fiind o gnoza mistica, cu caracter de obiectivitate(temporara), dar, cum nu ofera o legatura (in experienta mistica)intre suflet si ratiune, subiectul epistemologic nu poate ramane cuceva obiectiv, concret din experienta metafizica prin caretrece.
De cealalta parte, increstinism, "via negativa" devine calea de deschidere a uneiviziuni (despre Dumnezeu) mai largi si aceasta cale de cunoastere(marcata de mistica) a dus la un apofatism care a fundamentat sidogme.
MarioBarangea.Nascut inBucuresti. Licenta in filosofie - 2007 si Master in filosofie -2008, la Universitatea din Bucuresti. Actualmente este doctorand infilosofie in cadrul aceleiasi universitati. Absolvent al cursurilorde diplomatie europeana ale Scolii Diplomatice dinMadrid.
