Lumea e prea mica. Era prea mica pentru James Bond, e prea mica pentru White Goodman, micul (la propriu) mare (la figurat) "rau" din DodgeBall - A True Underdog Story.
Goodman este patronul unui club de finess fitos - in meniu: megamonitoare (cu plasma, probabil) pe care Goodman lauda avantajele clubului sau, o armata de bodyguarzi/antrenori/bagatori de seama, "fiare" ultimul racnet, mult mov. Movul este, de altfel, culoarea fetis a lui Goodman, ceea ce conoteaza (daca amintirile mele sunt exacte) pretiozitate, vulgaritate si o simili-masculinitate cu tendinte "drag queen". Un cronicar l-a descris pe Goodman (interpretat flamboaiant de Ben Stiller) drept o combinatie de Prince si Freddie Mercury; e corect - cu adaosul ca si Prince si Freddie Mercury au avut acelasi model: Tim Curry din The Rocky Horror Picture Show, cel mai "dulce travestit din transsexuala Transilvanie" care s-a protapit vreodata pe ecran, mandru ca un cowboy cu ruj pe buze, ciorapi de plasa & cravasa; in materie de gotic operatic, nu s-a inventat nimic mai bun de atunci (acum 30 de ani) incoace.
Transilvania? Pica la tanc: in film se spune ca jocul de "dodgeball" a fost inventat acolo, in "Dracula country", iar una dintre "dodgeballite" (din echipa lui Goodman) este, la randul ei, o combinatie de printesa Leia (par strans in doi "melci" peste urechi), Frida Kahlo (mustacioara neagra) si fiica lui Dracula (colti carnasieri). In rest, nu cred ca vestul Romaniei a mai contribuit cu ceva la mitologia filmului.
Toate aceste detalii, pentru a spune ca Pazea la minge! este un divertisment delectabil de debil in care detaliile sunt esentiale, povestea fiind un "detaliu" mai putin important (patronul amarat al unui club de fitness rival, zis "Average Joe's", trebuie sa participe la un turneu de dodgeball pentru a castiga cei 50.000 de para cu care sa-si rascumpere clubul inghitit de Goodman). La fel ca in multe pelicule recente, ea este chiar un pretext pentru "altceva" - in general, o deconstructie ideologica (vezi seria Blonda de la Drept, Fete rele, etc.). Aici, acel "altceva" tine de "The Revenge of the Underdogs" (razbunarea marginalilor): loser-ul mic, fara nici o sansa, reuseste sa dea peste cap planurile Celui Puternic & Cu Bani (patron de club, corporatie s.a.m.d.) si sa castige. Lucrul cel mai eficient din filmul lui R. M. Thurber (un debutant) e tocmai recurgerea la un meci pentru a spune asta - un meci-metafora care aduna, in teren, un fel de "Lumea in mic": echipa nemtilor (cu David Hasselhof - ! - in chip de idol), cea a japonezilor, a hip-hopistilor, a "freaksilor", etc. Mai mult: scenariul ii pune sa se elimine din teren cu mingea pe post de obuz. Caci acesta e dodgeball-ul: un joc "fizic", brutal, ce readuce ordinea folosind forta. Si acesta e Dodgeball-filmul: o metafora primara ce readuce "ordinea morala" dand satisfactii animalului din noi.
Poate parea extravagant sa vezi in filmuletul acesta o confruntare ideologica intre globalizare si anti-globalizare prin "dodgeballizare", dar chiar cred ca - dincolo de metafora la prima mana - este ceea ce l-a facut pe Stiller (co-producator al lui Dodgeball) sa bage bani in el si pe Vince Vaughn (alias "Average Joe's") sa joace in el: exista o evidenta sensibilitate "de stanga" (impartasita de cei doi) in povestea din Pazea la minge! Daca mai adaugam si prezenta - mortala, la propriu & la figurat - a unui veteran al cinematografului mainstream/"alternativ" precum Rip Torn (in rolul lui Patches O'Houlihan, antrenorul amaratilor) avem, asadar, tabloul complet al unui film "politic, cu mesaj" deghizat in divertisment de masa... Ceea ce - tinand cont de verva subversiva a respectivului divertisment - nici nu e rau: cum am mai spus-o, cel mai incitant cinematograf american este, astazi, cel care se travesteste in formule-stas pentru a ataca sistemul. Cu o rezerva: Dodgeball marcheaza, Fahrenheit 9/11 rateaza: in locul imaginilor, M. Moore s-ar fi descurcat mai bine cu o minge.
* DodgeBall - A True Underdog Story/Pazea la minge!, scenariu si regie: Rawson Marshall Thurber, cu: Ben Stiller, Vince Vaughn, Rip Torn, Christine Taylor, Alan Tudyk. Prod. SUA, 92 min. Distribuit de Intercomfilm Romania
