La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de Externe al Franţei,citea la Paris, în Salonul Orologiului din Palatul Quai d'Orsay, oproclamaţie ce avea să devină celebră şi să schimbe soarta Europei."Declaraţia Schuman", care a stat la baza creării Uniunii Europenede astăzi, propunea Germaniei şi altor state europene să pună"bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentrumenţinerea păcii"."Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a faceeforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă" -spunea prima frază a Declaraţiei.
Drapelul Europei, cu 12 steluţe aurii dispuse în cerc pe un fondazuriu, precum orele pe cadranul unui ceas, simbolizează unitatea,solidaritatea şi armonia între popoarele europene, iar numărulstelelor nu are nicio legătură cu numărul statelor membre ale UE. Afost, de altfel, ales ca simbol al perfecţiunii şi plenitudinii în1955 şi adoptat în 1986. Imnul Europei este "Oda bucuriei" dinSimfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven, se cântă fără versuri şi afost adoptat în 1985. Nu înlocuieşte imnurile naţionale ale ţărilormembre, dar simbolizează valorile împărtăşite de aceste state.Motto-ul european - "Unitate în diversitate" - a fost ales în 2000,în urma unui concurs la care au participat 80.000 de tinerieuropeni. Toate statele membre recunosc aceste simboluri unice.România nu face excepţie, chiar dacă, pentru noi, 9 mai mai este,în plus, ziua proclamării independenţei, acum o 134 de ani.
În general, de Ziua Europei au loc pretutindeni pe teritoriulUniunii, deci şi la noi, manifestări diverse, mai ales programeculturale şi artistice. În general, nimic forţat nu este în ele,nimic impus, nimic de formă, oamenii simt nevoia să insiste pe osărbătoare care îi uneşte şi care le reaminteşte de adevărulniciodată dezavuat al Declaraţiei Schuman. Nu e locul săargumentăm dorinţa atâtor europeni de a fi parte a acestorstructuri europene, în mod cert ceva îi atrage şi îi convinge că emai bine să fie uniţi. La peste şase decenii, ideile DeclaraţieiSchuman sunt la fel de actuale, am învăţat prea puţine între timp,pericolele au rămas aceleaşi, e destul să ne gândim la tensiuneaimensă care iradiază, chiar în această perioadă, din OrientulApropiat şi de la sud de Mediterana.
STELIAN ŢURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie(1968) şi filosofie (1976), la Bucureşti, a fost aproape treidecenii redactor de politică externă la revista Lumea, acondus, după 1989, revistele Lumea, Zig-Zag, apoiziarul Meridian, după care a lucrat în televiziune, ca şefal departamentului de ştiri al Antenei 1. Din 1996 lucrează la PROTV, din 2000 este şi editor senior al Ziarului de Duminică.Este autorul a zece cărţi de publicistică, zece romane, opt cărţipentru copii şi două traduceri. A îngrijit trei albume. A primitPremiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii (2003),Premiul Asociaţiei Editorilor din România (AER) pentru literaturăpentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor(2006), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (2007). Afost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literaturăpentru copii în 2000 şi Premiul AER pentru roman în 2003.
