Red Dot - Hot Art (I)
Servite drept sofisticat cocktail de arta, comert si epatanta, targurile se inscriu astazi in constelatia antreprenoriala a marilor evenimente artistice.
"Piata de arta este esentialmente un amestec dintre economie, istorie, psihologie, scenografie si lifestyle, un taram neregulat al comertului guvernat de dorinta, noroc, prostie, lacomie, relatii personale, connoisseurship, inteligenta, insecuritate si orice altceva vreti voi", declara Jerry Saltz, in studiul Theory of Market, publicat de Flash Art International, din decembrie 2007. Iar una dintre intrebarile care s-ar impune imediat ar fi: care sunt astazi urgentele unui muzeu de arta contemporana intr-un moment al imposibilitatii de a-si mai vedea visul cu ochii, de a (mai) tine pasul cu o piata in plina expansiune, ale carei cifre si tranzactii depasesc pana si cele mai sanatoase previziuni. Voci avertizate interpreteaza managementul riscului cultural ca reflectand graficul unei piete financiare globale, potrivit caruia crash-ul urmeaza intotdeauna boom-ului din sectorul bursier; cu toate acestea, piata de arta deseneaza traiectorii spectaculoase, de vreme ce investitii compensatorii si regularizari succesive ale regimului de taxe ii rezerva intotdeauna o aura privilegiata.
In iunie 2007, prestigioasa galerie White Cube expunea craniul incrustrat in diamante al controversatului artist Damien Hirst, For the Love of God, piesa estimata la o suta de milioane de dolari, iar intr-o singura saptamana Christie's Europe raporta vanzari de peste doua sute de milioane de lire! E drept ca in cazul Londrei cifrele roiesc halucinant in jurul artei contemporane si datorita faptului ca Marea Britanie a devenit noul paradis fiscal al rezidentilor putred de bogati, in particular al rusilor, scutiti de impozitele asupra veniturilor dobandite in afara UK-ului. Iar Frieze Art Fair, eveniment anual desfasurat in Regent's Park, ai caror ultimi patru ani stau sub patronajul financiar al Deutsche Bank, este stetoscopul performant al pulsului artei contemporane, vanzarile crescand intr-un interval foarte scurt de la 20 milioane de lire in 2003, la 33 milioane in 2005, ultimele date nemaifiind dezvaluite public, insa anuntate drept record total.
Sa nu ne mire, prin urmare, puzderia de targuri, oficiale ori satelitice, ce defineste noua geografie a scenei culturale contemporane. De cele mai multe ori functionand pe principiul unei loterii, usor nuantata in functie de statutul si portofoliul galeriei, targurile de arta moderna si/sau contemporana atrag zeci de mii de vizitatori, sute de colectionari, curatori, galeristi si jurnalisti, celebritati de ieri si de azi, reprezentanti ai fondurilor de investitii si, deloc surprinzator, ai puternicelor societati de asigurare.
Servite drept sofisticat cocktail de arta, comert si epatanta, targurile se inscriu in constelatia antreprenoriala a marilor evenimente artistice, laolalta cu bienalele si festivalurile internationale, prezenta in acest circuit conferind participantilor (artisti si galeristi) credit si vizibilitate, cumparatorilor - statut economic si sansa unei upgradari in ierarhia sociala, iar vizitatorilor - oportunitatea de a se conecta la cele mai experimentale tendinte contemporane. Sa recunoastem, asadar, ca succesul formulei art fair diminueaza amplitudinea vanzarilor traditionale direct de la galerii, una dintre explicatii vizand tocmai valoarea timpului necesar pentru explorarea tuturor ofertelor de pe piata, iar situatia este intrucatva similara celei a marilor fashion weeks ori outlet stores!
Doar un calendar subiectiv al anului 2008 ar face imposibila descinderea fara un private jet-set in lantul marilor targuri de arta, peste 424 in intreaga lume! Short list-ul ar include macar Arte Fiera Bologna (25 - 28 ianuarie), Armory Show New York (27 - 30 martie), Art Brussels (18 - 21 aprilie), Pulse si Red Dot New York (27 - 30 martie), Art Basel, Volta Show, SCOPE si LISTE - The Young Art Fair (4 - 8 iunie), FIAC Paris (23 - 26 octombrie), Bridge Art Fair (Berlin, Londra, Miami, New York) si New Art Dealers Alliance/ NADA Art Fair (5 - 9 decembrie). Care ar fi diferentele specifice ale acestor scenarii de marketing? Trambitate mai degraba drept platforme ale schimbului de idei si nu simple lanturi de buticuri ofertante, targurile mizeaza fie pe filtrul calitativ drastic al galeriilor inscrise in competitie, fie pe focusul curatorial ce favorizeaza insertia tinerelor generatii de artisti, majoritatea dintre ele propunand, in paralel, nu doar petreceri decadente ci si evenimente alternative, workshopuri si lansari editoriale, statementuri individuale si inspirate premii patronate de sectorul privat.
