Nimic nu mai poate opri banca centrală a zonei euro de la a reduce dobânzile, sugerează oficialii instituţiei. Sunt şanse foarte mari ca primul pas în acest sens să fie făcut în iunie. Astfel, Germania, Franţa, Italia, Spania, economiile mari europene, dar şi altele mai mici precum Croaţia, vor avea la vară creditarea mai ieftină după doi ani de dobânzi record. Care va fi după aceea traiectoria costului creditelor şi depozitelor nu este clar.
În Europa de Est, cu excepţia BNR, toate băncile centrale mari au făcut deja pasul reducerii dobânzilor. Iar cea a Ungariei se remarcă prin maratonul scăderilor, care după toate probabilităţile va continua până la sfârşitul anului şi dincolo, chiar dacă cu un ritm mai slab. În felul acesta, Ungaria, după ce a pierdut în favoarea României poziţia de ţara cu cea mai puternică inflaţie din UE, ar putea ajunge ca până la finalul anului să aibă dobânzi mai mici decât cele actuale ale BNR. Banca centrală maghiară a pornit pe drumul ieftinirii creditului cu cele mai mari dobânzi din Uniune.
Economiile zonei euro, către care se îndreaptă cea mai mare parte a exporturilor statelor est-europene membre ale UE, vor avea cel mai probabil din iunie dobânzi mai mici. Această lună este dată ca reper de majoritatea analiştilor şi este sugerată de mesajele venite până acum de la oficialii BCE.
Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale a Franţei şi membru în consiliul guvernator al BCE, a asigurat într-un interviu pentru Les Echos că nimic, nici chiar creşterea preţurilor petrolului din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu, nu va împiedica BCE să scadă dobânzile în iunie. „Dacă nu apare vreo surpriză, nu vom mai aştepta mult până la reducerea dobânzilor“, a spus francezul. Cu altă ocazie, el a descris aceste surprize drept „şocuri majore“.
Alţi colegi de-ai săi nu au dat ca reper sigur pentru scăderea dobânzilor şedinţa de politică monetară din iunie, dar au spus că probabilitatea creşte ca atunci BCE să înceapă relaxarea politicii monetare. A devenit ceva obişnuit ca mesajele către public ale oficialilor băncii centrale a zonei euro să difere între ele mai ales când vine vorba de traiectoria dobânzilor, însă deciziile sunt luate în unanimitate. În special şefii băncilor centrale din sudul Europei, din ţările cu datorii mari, au insistat pe tăierea dobânzilor.
În ultima săptămână chiar şi olandezul Klaas Knot, un adept al politicii monetare restrictive, pare să se fi împăcat cu gândul că BCE va reduce dobânzile în iunie. La fel şi germanul Joachim Nagel, după cum scrie Reuters. Dar dincolo de iunie nimic nu mai este clar. Villeroy vrea ca BCE să taie dobânzile şi în iulie sau cel puţin ca un astfel de pas să fie luat în considerare. În tabăra adversă, Knot şi alţii insistă că relaxarea politicii ar trebui să coincidă cu publicarea proiecţiilor economice şi de inflaţie trimestriale.
Pieţele văd reduceri de dobânzi în iunie, septembrie şi decembrie. Knot încurajează aceste aşteptări. Portughezul Mario Centeno nu vede motive de grabă. Austriacul Robert Holzmann a spus că nu vede BCE angajându-se în 3-4 runde de reduceri de dobânzi anul acesta dacă Rezerva Federală americană nu începe şi ea să ieftinească împrumuturile.
El a făcut această afirmaţie cu toate că şefa sa, Christine Lagarde, a declarat independenţa BCE faţă de Fed. Toţi oficialii BCE recunosc că volatilitatea de pe pieţele energiei şi tensiunile geopolitice pot revigora inflaţia, dar cred că impactul de până acum nu a fost suficient de puternic pentru a frâna dezinflaţia. Traderii de peste Atlantic pariază că banca centrală americană va efectua prima reducere de dobânzi în septembrie.
În martie, inflaţia din zona euro a încetinit de la 2,6% la 2,4%. Pe ţări, indicatorul a variat de la 4,9% în Croaţia la 0,3% în Lituania. Ţinta BCE este de 2%. În Europa de Est, Ungaria a avut mult timp cea mai puternică inflaţie – 26% în ianuarie 2023. În martie indicatorul era la 3,6%, aproape de ţinta băncii centrale. Când instituţia a pornit actualul ciclu de relaxare a politicii monetare, în octombrie 2023, dobânda de bază era la 13%.
A stat la acel nivel aproape un an. În prezent, banca se încadrează cu dobânzile pe o traiectorie descendentă bine definită. Reducerile cu care banca centrală a obişnuit au fost de 75-100 puncte de bază pe lună. Analiştii spun că până la mijlocul anului vor fi efectuate tăieri lunare de 50 de puncte de bază, urmând ca până în decembrie ritmul să încetinească, scrie Portfolio.hu. Aceasta înseamnă prudenţă.
Forintul este moneda est-europeană cea mai predispusă la deprecieri şi crize monetare. În aceste condiţii, cei mai mulţi analişti se aşteaptă ca banca maghiară să coboare în şedinţa de politică monetară de marţi dobânda la 7,75%. Le ce nivel va ajunge în decembrie, părerile diferă. Câţiva analişti văd dobânda la 6%. Cel mai pesimist anticipează o cotă de 7%. Un sondaj efectuat de Portfolio a stabilit valoarea mediană la 6,5%.
În prezent, dobânda de politică monetară a BNR, singura bancă centrală din regiune care nu a pornit pe calea ieftinirii creditului, este de 7%. În martie, inflaţia a fost de 6,6%. În Cehia, oficialii băncii centrale spun că vor continua cu scăderea dobânzilor, doar că nu se poate pune problema accelerării ritmului. Există prea multe riscuri. De asemenea, din economie nu vin nici semnale care să impună o încetinire. Dobânda cheie a băncii naţionale cehe este la 5,75%. În Polonia, dobânda de referinţă este tot de 5,75%.
