Starea de sănătate a economiei germane pare să se îmbunătăţească uşor. Dacă tendinţa se va menţine, ţările est-europene şi cele vecine Germaniei, cu industria şi comerţul dependente de aceasta, ar avea un motiv de optimism, dar pentru cât timp? Problemele celei mai mari economii din Uniunea Europeană i-au făcut până şi pe specialiştii străini să ceară guvernului de la Berlin reforme.
În Polonia, sectorul industrial a fost blocat de recesiunea economiei germane de anul trecut, scrie Euronews. Producţia industriilor cu consum ridicat de energie, cum ar fi cea chimică şi cea siderurgică, s-a contractat cu 15-20% de când Rusia a pornit invazia din Ucraina, în februarie 2022, explică Pawel Sliwowski, directorul Institutului Economic Polonez (PIE).
„Aceste sectoare sunt integrate puternic în lanţurile de aprovizionare germane“, a spus el. Între timp, la producătorii de bunuri de consum activitatea a crescut doar modest. „Producţia de mobilă, de electrocasnice şi de alte bunuri necesare în gospodărie a rămas în mare parte neschimbată din 2022 din cauza cererii din străinătate mai slabe“, a continuat economistul.
În medie, în Germania se duc 27% din exporturile Poloniei, cea mai mare economie est-europeană, dar şi una dintre cele mai diversificate. „Din punctul de vedere al Poloniei, o politică din partea guvernului german corespunzătoare situaţiei ar fi să majoreze investiţiile publice“, crede Sliwowski. Ungaria îşi trimite 25-27% din exporturi în Germania, însă spre deosebire de cele poloneze, cele maghiare sunt legate strâns de industria auto. Pentru comparaţie, doar 21% din exporturile României au fost destinate pieţei germane anul trecut.
Toţi cei trei mari constructori de maşini germani au baze mari de producţie în Ungaria. Şi cum această ţară are o populaţie mică, cu putere de cumpărare tot mică, automobilele germane produse acolo se duc în cea mai mare parte la export. Germania este cea mai mare piaţă auto din UE. Un indicator anticipativ al încrederii consumatorilor germani, realizat de compania de cercetare a pieţei GfK, a atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Deşi acesta este foarte jos dacă este comparat cu cotele obişnuite, oferă motive de optimism. Economia germană trece printr-o perioadă de îmbunătăţiri macro şi microeconomice ciclice, însă consumul a rămas în urmă, după cum au remarcat analiştii de la ING. Vânzările de retail scad de patru luni la rând.
Luna aceasta, creşterea optimismului cumpărătorilor reflectă aşteptările ca veniturile să se majoreze. În primul trimestru, salariile nominale s-au majorat cu 7%, iar pentru întregul an creşterile salariare ar putea fi, în termeni reali, cele mai mari din ultimul deceniu. De aceea, există speranţa că în următoarele luni consumatorii vor scoate mai mulţi bani din buzunar. Dar dacă preţurile rămân ridicate, iar problemele geopolitice persistă, este probabil ca germanii să rămână prudenţi, adică să opteze pentru economisire. În sectorul de business optimismul este vizibil de mai mult timp.
Indicatorul institutului Ifo al încrederii companiilor germane în economie a crescut în aprilie pentru a treia lună la rând şi a atins un nivel mai ridicat decât se aşteptau cei mai mulţi economişti.
Astfel de îmbunătăţiri au încurajat guvernul de la Berlin să majoreze proiecţiile de creştere economică pentru anul acesta de la 0,2% la 0,3%. Este o diferenţă mică în cifre. La dimensiunea economiei germane, contează. Dar având în vedere amploarea provocărilor, este doar o mică doză de optimism. Proiecţiile vechi, de anul trecut, arătau o creştere a PIB-ului de 1,3% în 2024. Între timp, FMI şi-a redus prognoza la un avans economic de doar 0,2% anul acesta. Ar fi cea mai slabă evoluţie din clubul economiilor mari din zona euro, scrie Reuters. Şi o veste care ar trebui să-i pună în gardă pe vecini. „Fără stimulente economice, Austria se va chinui“, spune Gabriel Felbermayr, directorul Institutului de Cercetare Economică Austriac Wifo.
Germania este de departe cel mai important partener economic al Austriei. Circa 30% din exporturile austriece, echivalând cu 12 din PIB, ajung pe piaţa germană. În 2023, comerţul bilateral a scăzut cu 8%. „Aceasta înseamnă că slăbiciunile Germaniei au efecte negative directe asupra economiei austriece“, afirmă Felbermayr. „În special sectorul ingineriei mecanice, al chimicalelor, al metalelor şi cel auto sunt dependente de economia germană.“
Povestea se repetă în Elveţia. „Când Germania strănută, Elveţia are frisoane“, spune Martin Mosler, director la Institutul Elveţian pentru Politică Economică „IWP“. Exporturile Elveţiei în Germania s-au redus cu peste 1% în primul trimestru. Au scăzut şi în trimestrul anterior. Acest lucru afectează mai multe sectoare, de la cel al ceasurilor de lux la cel al produselor intermediare, unde la exportatori domină IMM-urile.
La fel ca omologul din Polonia, economistul austriac Felbermayr crede că „în Germania, activitatea de investiţii trebuie repusă în mişcare. De aceea este nevoie de stimulente eficiente pe termen scurt“. De asemenea, spune Felbermayr, ar fi bine şi ca Berlinul să promoveze integrarea mai în profunzime a pieţei unice europene pentru servicii financiare, energie şi telecom. Că industriile est-europene şi ale vecinilor Germaniei sunt integrate în lanţurile de aprovizionare şi comerciale germane o arată investiţiile.
Investiţiile străine directe ale companiilor germane în Ungaria reprezintă 20% din totalul ISD-urilor primite de această ţară. Soldul este de aproape 20 miliarde euro. Iar aceste investiţii au creat peste 30.000 de locuri de muncă acolo după 2014. Cererea finală din Germania creează circa 10% din PIB-ul Poloniei. ISD germane au o pondere de 20% în totalul investiţiilor străine. În România, investitorii germani au adus 15% din totalul investiţiilor străine. Acestea ar putea fi motive suficiente pentru ca şi statele est-europene să aplice reforme în relaţiile lor economice cu Germania.
