Pentru directorul general al Fondului Monetar Internaţional, bulgăroaica Kristalina Georgieva, cea mai profundă îngrijorare este că „marele lockdown din 2020 se va transforma în 2021 în marea divergenţă“ între economiile sau regiunile mai bogate şi cele mai puţin dezvoltate, tendinţă care va fi vizibilă şi în UE. Un avertisment similar a venit şi de la Johannes Hahn, comisarul european pentru buget, care a avertizat că nu toate ţările UE îşi vor recupera în acelaşi ritm pierderile economice din 2020. De aceea, a spus el, este nevoie de „un răspuns puternic comun“ din partea tuturor celor 27 de state membre.
Pentru ţările din Europa de Est, criza poate fi şansa de a se apropia la PIB pe cap de locuitor de „campioni“ ai recesiunii precum Spania şi Italia.
În criza datoriilor suverane, eforturile marilor puteri economice europene şi ale instituţiilor precum BCE şi Comisia Europeană au fost îndreptate mai ales spre salvarea euro. S-a pus accent pe disciplina fiscală, pe reducerea datoriilor şi a deficitelor bugetare. Rezutatul a fost că, spre exemplu, economia Italiei a intrat în pandemie incomplet refăcută. În actuala criză, resursele guvernelor şi ale Uniunii sunt concentrate pe atenuarea şocurilor recesiunii record şi pe accelerarea recuperării. De aici şi insistenţa unora dintre capitalele europene, mai ales din est, pe viteza recuperării. De această viteză depinde visul esticilor de a ajunge la nivelul de trai occidental.
PKO Bank, cea mai mare bancă din Polonia, estimează că doar trei economii din UE vor reuşi ca până la sfârşitul acestui an să depăşească nivelurile din 2019, adică de dinainte de pandemie, scrie Warsaw Business Journal. Una dintre acestea va fi Polonia.
„Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică pentru Polonia în 2021, însă mulţumită declinului din 2020 mai mic decât s-a crezut iniţial, nivelul PIB va depăşi nivelul de dinainte de pandemie anul acesta“, se arată într-o analiză a băncii. Celelalte state din UE care vor ajunge la o astfel de performaţă sunt Lituania şi Irlanda. Iar Irlanda se va remarca în mod deosebit, reuşind ca în 2021 să aibă o economie mai mare cu 6% decât în 2019. Luxemburg va ajunge la „exact acelaşi nivel“ cu cel din urmă cu doi ani. Economia UE, ca întreg, va fi cu circa 3% mai mică. Grecia va avea cel mai mult de recuperat: 7%. Codaşe vor fi şi Spania şi Italia, cu pierderi de 6%.
În ceea ce priveşte Ungaria, agenţia de rating S&P Global Ratings estimează că economia va recupera pierderile provocate de noua criză la începutul anului viitor, adică mai devreme decât cele mai multe state din regiune, arată ING. Spre comparaţie, ministrul german al economiei Peter Altmaier a spus că economia Germaniei nu va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie înainte de a doua jumătate a anului 2022.
Recent, directorul general al Fondului Monetar Internaţional Kristalina Georgieva, venită din cea mai săracă economie din UE, a avertizat că divergenţele economice sunt mai profunde în lumea în curs de dezvoltare, unde jumătate din ţările care sprintau cu succes pentru a ajunge din urmă economiile dezvoltate rămân acum şi mai mult în urmă. „Iar acesta este un risc şi pentru UE. Destinaţiile turistice tradiţionale au trecut prin contracţii mult mai acute - peste 9% anul trecut în Spania, Grecia şi Italia, faţă de contracţia medie de 6,4% în UE“, a spus bulgăroaica.
FMI estimează că PIB per capita în economiile emergente din Europa Centrală şi de Est va fi cu 3,8% sub proiecţiile de dinainte de criză, faţă de doar 1,3% în cazul economiilor avansate din UE. „Este vorba de un impact de trei ori mai mare, care va încetini ritmul convergenţei“, a explicat Georgieva. De asemenea, FMI vede şi creşterea divergenţelor în interiorul ţărilor, sub forma înrăutăţirii inegalităţilor.
Regiunile cu PIB per capita mai mic au intrat în criză cu o productivitate mai redusă, cu sectoare care necesită contact intensiv mai mare şi cu mai puţine locuri de muncă ce permit lucrul de la distanţă. De aceea, aceste regiuni au fost lovite mai dur. Au dispărut milioane de locuri de muncă, iar femeile şi tinerii au suferit cel mai mult, mai ales cei cu venituri şi economii mai mici.
Pentru rezolvarea problemei divergenţei şi pentru asigurarea unei reveniri solide, şefa FMI le dă câteva sfaturi oficialilor UE: mai întâi înfrângerea pandemiei, în Europa şi în alte părţi, apoi lupta cu criza economică - cu continuarea sprijinirii firmelor şi gospodăriilor - şi folosirea crizei ca pe o oportunitate de a reforma economiile în direcţiile digitalizare şi înverzire. De riscul creşterii divergenţelor în UE este conştientă şi CE.
„Pierderile din 2020 nu vor putea fi recuperate la fel de repede sau în acelaşi ritm de toţi şi de aceea este esenţial ca toate cele 27 de state membre ale UE să colaboreze pentru un răspuns puternic comun european“, a spus comisarul pentru buget şi administraţie Johannes Hahn. El a asigurat, însă, că în ceea ce priveşte ieşirea din criza economică, „în prognozele de iarnă se vede luminiţa de la capătul tunelului“.
„Ne aşteptăm la o revenire economică în UE de 3,7% în 2021 şi de 3,9% în 2022, ceea ce înseamnă o revenire a PIB la nivelurile de dinainte de pandemie în 2022, mai devreme decât am anticipat.“ Hahn a amintit îndemnul CE către statele UE de a ratifica rapid decizia de a crea noi „resurse proprii“ pentru bugetul Uniunii, pe care liderii europeni au aprobat-o în decembrie. Doar şapte state au ratificat până acum planul ca CE să emită obligaţiuni comune pentru finanţarea recuperării.
