Business sportiv. Cât de mult influenţează infrastructura performanţa sportivă? Participarea la EURO a României ar putea duce la o creştere a investiţiilor în infrastructura sportivă locală. „Performanţa vine de unde este infrastructura dezvoltată“

♦ În România există 67 de stadioane de fotbal, însă multe dintre acestea nu respectă standardele europene, astfel că doar o treime dintre stadioanele României sunt clasificate la standardele UEFA ♦ România are o infrastructură sportivă slab dezvoltată, cu excepţia Bucureştiului, unde terenurile de sport, stadioanele şi sălile de sport se ridică la anumite standarde europene, restul ţării stă prost la acest capitol.

Performanţele echipei naţionale de la Campionatul European de Fotbal ar putea duce la o creştere a investiţiilor în infrastructura sportivă locală. Performanţa sportivă locală este direct conectată cu infrastructura sportivă. România, deficitară la capitolul infrastructură sportivă, are printre cele mai puţine performanţe în fotbal, în special, şi în sport, în general, din Europa, iar unul dintre motive ţine de subdezvoltarea infrastructurii sportive locale.

Fără un teren de sport, o sală sau un stadion, mai ales care să se ridice la anumite standarde, sportivii nu au unde să performeze.  Andrei Toma, director tehnic la Atlas Sport, companie care activează în domeniul construcţiilor sportive, spune că performanţa  este direct conectată la infrastructura sportivă.

Totuşi, în ultimii ani, există o mai mare efervescenţă în ceea ce priveşte noile de proiecte de infrastructură sportivă, în timp ce vestul şi centrul ţării stau mai bine la acest capitol, estul ţării este deficitar.

„Vedem foarte multe investiţii, suprinzător, şi în partea de est a ţării, chiar şi în sud. Sunt multe terenuri care încep să fie făcute. Sunt multe lacune în aceste zone ale ţării, unde multă vreme nu au existat niciun fel de investiţii, însă acum vedem o creştere semnificativă”, spune Andrei Toma, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

El este de părere că odată cu performanţele sportive pe care le-a obţinut echipa naţională de fotbal la EURO, va exista un val de investiţii în infrastructura sportivă. România s-a bătut la EURO cu echipe formate din jucători care au la dispoziţie o infrastructură sportivă foarte bine dezvoltată. Spre exemplu, ţara în care a avut loc EURO, Germania, are o infrastructură sportivă foarte bine dezvoltată, cu zeci, poate chiar sute, de stadioane.

„Au foarte multe stadioane şi infrastructura sportivă este la ani lumină distanţă de noi, iar asta se vede, din păcate, în performanţă. Mai mult de jumătate din stadionale pe care se joacă meciurile din acest campionat mondial sunt terenuri unde joacă echipele din Liga a II-a, în timp e noi avem 2-3 stadioane care ar fi la standardele necesare să se poată organiza o competiţie de nivelul acesta”, spune Andrei Toma.

În România există 67 de stadioane de fotbal, însă multe dintre acestea nu respectă standardele europene, astfel că doar o treime din stadioanele României sunt clasificate la standardele UEFA.

Dintre acestea zece stadioane sunt clasificate la a patra categorie UEFA, cu cele mai înalte standarde, ceea ce înseamnă că acolo pot fi jucate finalele Ligii Campionilor, Cupei UEFA şi Supercupei Europei.

Cu toate că în ultimii ani, autorităţile au început să investească mai mult în dezvoltarea infrastructurii sportive, mai ales că cele mai mari investiţii au mers către construirea de stadioane mari, numărul de stadioane care respectă cele mai înalte standarde europene este mic. 13 stadioane au fost construite şi inaugurate în perioada 2010-2022, restul fiind inaugurate cu zeci de ani în urmă, dar între timp au trecut prin diverse procese de renovare.

Cea mai dezvoltată infrastructură sportivă din ţară se află în Bucureşti, în timp ce restul ţării are un deficit enorm la acest capitol, motiv pentru care performanţa sportivă este puternic afectată.

Principalul motiv pentru care infrastructura sportivă este slab dezvoltată în România ţine de partea financiară. Într-o proporţie covârşitoare, astfel de investiţii sunt făcute din bani publici.

„Provocările pentru instituţiile publice şi pentru beneficiarii publici vin din partea de buget. Au bugete foarte mici pe care trebuie să le drămuiască şi să le împartă astfel încât să facă lucruri importante pentru cetăţeni, cum ar fi apa curentă, canalizare, iar ce le rămâne investesc şi în zona sportivă. Eu cred că avem nevoie de o schimbare de mentalitate şi de percepţie din partea noastră, să înţelegem cât de important este sportul, mai ales pentru tineri şi copii”, explică Andrei Toma.

El este de părere că în loc de o investiţie mare într-un singur proiect, o decizie mai înţeleaptă ar fi alocarea unor sume mai mici pentru proiecte mai multe, de mici dimensiuni, dar împărţite în mai multe zone ale ţării.

„Ar fi o investiţie mult mai înţeleaptă, mult mai sustenabilă şi care ar dezvolta pe termen lung practicarea sportului în România, ar impacta în mod direct comunităţile şi ar putea creşte numărul tinerilor care practică sport”, mai spune Andrei Toma.

Compania Atlas Sport se ocupă cu proiectarea şi construcţia de baze sportive precum terenuri de sport, săli de sport, piste de atletism, tribune, dotări şi toate lucrările conexe sportului, de locuri de joacă pentru copii şi amenajarea de spaţii de fitness în aer liber. Compania realizează circa 100 de terenuri de sport anual. Până acum, Atlas Sport a  finalizat peste 900 de proiecte sportive pentru beneficiari precum corporaţii multinaţionale (Lidl, Pirelli), ministere (M.A.I), primării (Satu Mare, Giurgiu, Bistriţa), universităţi, licee, şcoli, antreprenori, investitori şi privaţi pasionaţi de sport, potrivit informaţiilor existente pe site-ul Atlas Sport.