Horváth & Partners: Circa 97% dintre proiectele de infrastructură mare întârzie din cauza relaţiei deficitare cu autorităţile.”Capacitatea de absorbţie a fondurilor europene trebui să crească de 3-4 ori pentru ca România să folosească cele 80 mld.euro disponibile în 20210-2027”

Aproape toate proiectele de infrastructură mare (97%), atât la nivel global, cât şi în România, au avut întârzieri de implementare din cauza relaţiei deficitare cu organismele de reglementare şi a amenzilor rezultate din neînţelegerea regulamentelor, arată un studiu efectuat recent de Horváth & Partners. În cazul României, fără o îmbunătăţire a implementării proiectelor de infrastructură, municipiile vor rămâne departe de a atinge statutul de oraşe inteligente. Potrivit analizei, alte motive care stau la baza înaintării greoaie sunt organizarea ineficientă a proceselor şi competenţelor interne, precum şi viciile de colaborare cu contractorii. În plus, dezvoltarea strategiilor locale în principalele centre urbane ale ţării trenează, iar acest fapt generează lipsa de coerenţă a proiectelor. În prezent, aproximativ 20 de oraşe importante din România au demarat iniţiative de dezvoltare inteligentă, dintre care minimum 10 au fost începute în 2020. Printre acestea, în 2020 s-au distins ca exemple de gândire strategică: Alba Iulia, cu 106 proiecte, Cluj-Napoca, cu 54, Timişoara cu 26 şi Oradea, care numără 17 proiecte. Oradea s-a remarcat prin rata mare de atragere a fondurilor europene, care s-a ridicat la 200%, în comparaţie cu media naţională care se situează la 38,9%. Astfel, în perioada 2014-202, Oradea va absorbi 255,5 milioane euro, alocate pentru mobilitate inteligentă, mod de viaţă inteligent, guvernanţă inteligentă, mediu înconjurător inteligent şi economie inteligentă.