♦ În clasamentul ţărilor membre ale UE, România a înregistrat a patra cea mai mică valoare a acestui indicator ♦ Media UE este de 7,1%, iar în Grecia, Cipru şi Franţa ponderea angajaţilor care lucrează peste program depăşeşte 10%.
Mai puţin de 2%, respectiv 1,8% dintre angajaţii români au lucrat peste program în anul 2023, adică au muncit 49 de ore pe săptămână sau mai mult, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.
România a înregistrat a patra cea mai mică valoare a acestui indicator, după Lituania (1,1%), Letonia (1,1%) şi Bulgaria.
La nivelul Uniunii Europene, 7,1% dintre angajaţi au lucrat în 2023 într-un program prelungit. Eurostat defineşte orele de lucru lungi ca fiind programul lucrătorilor care petrec de obicei 49 de ore sau mai mult pe săptămână la locul de muncă.
Dintre ţările membre ale UE, Grecia a avut cea mai mare pondere a lucrătorilor cu program lung (11,6%), urmată de Cipru (10,4%) şi Franţa (10,1%). La polul opus, cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Bulgaria (0,4%), Lituania şi Letonia (1,1% fiecare). O pondere mai mare a persoanelor care desfăşoară activităţi independente, adică freelancerii, au lucrat peste program, respectiv 29,3% din totalul persoanelor care desfăşoară activităţi independente, comparativ cu 3,6% din totalul angajaţilor din companii şi instituţii.
Programul prelungit a fost mai frecvent în rândul angajaţilor calificaţi din agricultură, silvicultură şi pescuit (27,5% dintre angajaţi) şi al managerilor (21,9%). Toate celelalte grupuri ocupaţionale, aşa cum sunt definite de clasificarea standard internaţională a ocupaţiilor (ISCO) au înregistrat o medie de până la 7,3%.
Programul de lucru obişnuit este definit de Eurostat ca numărul de ore lucrate în mod obişnuit pe săptămână şi cuprinde toate orele, inclusiv orele suplimentare, plătite sau neplătite, pe care persoana le lucrează în mod normal, dar exclude drumul dintre casă şi locul de muncă şi timpul necesar pentru pauza principală de masă.
