♦ ZF a analizat importurile şi exporturile în 15 categorii de produse agroalimentare (cu excepţia cerealelor şi seminţelor), iar primele trei sectoare ca nivel al deficitului sunt carnea (1,2 mld. euro), fructele (800 mil. euro) şi categoria de lactate, ouă şi miere (700 mil. euro).
Deficitul comercial al României în materie de produse alimentare (cu excepţia animalelor vii şi cerealelor) a ajuns la 6,3 mld. euro, în creştere cu circa 11% (circa 600 mil. euro) faţă de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). ZF a luat în calcul 15 categorii precum carne, lapte, lactate, legume, fructe, dar şi produse procesate şi nu a inclus cerealele, seminţele şi fructele oleaginoase. Primele trei categorii în topul deficitului comercial sunt carnea, fructele şi categoria de lactate, ouă şi miere.
Practic, în ultimul deceniu deficitul comercial a avansat de trei ori în contextul în care mare parte din subvenţii au mers mai degrabă către susţinerea producţiei de materii prime şi nu către procesare.
Astfel, România a exportat în 2023 animale vii, cereale, seminţe şi fructe oleaginoase de 6,7 mld. euro, adică de trei ori mai mult decât exportă carne, lapte, fructe, legume, pâine şi produse procesate. În zona de animale vii, cereale şi oleaginoase, România a avut anul trecut un excedent de peste 5 miliarde de euro.
Domeniul „campion“ la exporturi este carnea, astfel că importurile s-au situat la 1,5 miliarde de euro doar în ceea ce priveşte carnea ca materie primă. La acestea se adaugă şi preparatele din carne şi peşte, unde importurile s-au ridicat la 420 mil. euro. Pe de altă parte, dacă pesta porcină a redus producţia internă de carne, iar pentru consum şi procesare ne alimentăm din alte ţări, în ceea ce priveşte legumele şi fructele, pe lângă sezonalitate şi lipsa depozitării, fermierii vorbesc şi despre faptul că fermierii din alte ţări primesc mai multă susţinere din partea statului.
„Noi nu putem concura de exemplu cu Turcia în ceea ce priveşte producţia de roşii, unde ei nu au nevoie de încălzire. Noi nu putem concura cu Moldova, unde iau preţul manoperei undeva la jumătate din cât îl avem noi şi nu putem concura cu Ucraina. Este foarte greu să concurezi cu preţurile din aceste ţări. Pe mine nu mă lasă să folosesc aceste fungicide pe care le folosesc cei din afara UE, dar de ce pot să fac import de fructe stropite cu aceste produse interzise în UE“, spune Dan Mitre, administrator al Fermei Steluţa, o afacere de familie din judeţul Cluj care lucrează 100 de hectare de livadă cu cireşe, prune, mere ecologice, dar şi aproape un hectare de legume.
