Pagina verde. Piaţa hârtiei se confruntă în România cu problema colectării, care se face în mod deficitar, astfel că doar ceva mai mult de jumătate din deşeurile de acest tip ajung să fie valorificate şi transformate în noi produse

♦ Ce investiţii fac producătorii de hârtie şi ambalaje: energia verde este în capul liste.

Într-o perioadă în care companiile din toate domeniile aleg să investească pentru eficientizarea consumurilor, energie verde şi alte forme de sustenabilitate, jucătorii de pe piaţa celulozei şi a hârtiei, un domeniu estimat la peste 200 de milioane de euro, nu au stat deoparte şi s-au aliniat tendinţelor.

Tonul îl dă chiar liderul pieţei, Pehart Grup, companie cu afaceri de 828 de milioane de lei care produce hârtie pentru uz casnic şi hârtie tissue.

„Anul trecut, am realizat investiţii în valoare de 20 de milioane de euro în eficientizarea energetică a liniilor de producţie din fabricile noastre din Sebeş şi Dej şi în diversificarea portofoliului de produse. Pe termen mediu şi lung, vom căuta soluţii cât mai variate, mai convenabile pentru eficientizarea energetică a producţiei, inclusiv metode fezabile pentru introducerea energiei verzi“, spune Iulia Sbiera, CFO la Pehart Grup.

În vara anului 2023, reprezentanţii companiei spuneau că speră să dea în funcţiune şi o linie verde de producţie.

Tot în direcţia sustenabilităţii, francezii de la Rossmann, care deţin două fabrici de hârtie în România, au bugetat investiţii în energie regenerabilă. Astfel, la fabrica Romcarton din Bucureşti, unde se produc ambalaje din carton ondulat, vor fi instalate panouri fotovoltaice în vederea independenţei energetice, fondul alocat fiind de circa 4 milioane de lei în 2024. Sub umbrela Rossmann funcţionează şi fabrica Ambro din Suceava, cu două linii diferite, pe care se produc ambalaje din carton ondulat şi hârtie reciclată pentru carton ondulat. Şi aici sunt planificate investiţii, bugetul fiind mai mare, de aproape 15 mi­lioane de lei.

„Lucrăm la modernizarea staţiei de epurare şi a instalaţiei de producere de biogaz“, spun reprezentanţii Rossmann.

DS Smith, furnizor de ambalaje din carton ondulat, are în derulare dezvoltarea unei soluţii pentru a menţine costurile la un nivel redus, limitând şi impactul producţiei asupra mediului.

„Sunt câteva proiecte majore la care lucrăm şi care sunt în faze diferite de dezvoltare şi implementare: soluţia energetică a fabricii de hârtie care ne va permite atingerea ţintelor de sustenabilitate şi menţinerea unor costuri reduse, dezvoltarea de noi produse şi tehnologii, digitalizare“, spun reprezentanţii DS Smith Paper.

Recent, compania a anunţat că peste 1,2 miliarde de bucăţi de plastic din ambalajele primare sau secundare au fost eliminate complet de clienţi, ca urmare a alternativelor propuse de DS Smith, eliminând deşeurile şi menţinând materialele în uz mai mult timp. Rezultatul se referă la 27 de ţări din Europa şi din America de Nord. În România, au fost înlocuite peste 19 milioane de bucăţi de plastic cu alternative pe bază de fibre.

„Printre plasticele cu care ne întâlnim zi de zi şi care au fost înlocuite de pe rafturile supermarketurilor se numără panerele şi tăviţele pentru fructe şi legume, lădiţele de transport din plastic şi alte articole de ambalare din domeniile industriale, auto şi electronice.“

Au fost, de pildă, înlocuite foliile din plastic utilizate în baxuri cu un mâner pe bază de carton reciclabil.

În România, DS Smith deţine un centru de coordonare a operaţiunilor de reciclare în Bucureşti, două depozite de reciclare în Ştefăneşti şi Cluj-Napoca, o fabrică de hârtie în Zărneşti, două unităţi de producţie de ambalaje în Ghimbav şi Timişoara şi trei centre de servicii, în Piteşti, Timişoara şi Otopeni, judeţul Ilfov, unde lucrează în total 650 de angajaţi.

Piaţa hârtiei se confruntă în România cu problema colectării, care se face în mod deficitar, astfel că doar ceva mai mult de jumătate din deşeurile de acest tip ajung să fie valorificate şi transformate în noi produse, spun specialiştii în domeniu. Deşeurile colectate de populaţie nu ajung totdeauna la fabricile de reciclare, iar companiile nu au o obligaţie în acest sens, aşa cum se întâmplă, de pildă, în cazul celor care pun pe piaţă ambalaje sau echipamente electrice şi electronice. În prezent, există opt fabrici de hârtie în România, iar şase dintre ele reciclează deşeuri de hârtie – maculatură. În 2022, s-au reciclat circa 560.000 de tone de maculatură. Deficitul este la infrastructura de colectare selectivă a deşeurilor, spunea în 2023 Paul-Henri Kohler, preşedintele ROMPAP – Patronatul Industriei de Celuloză şi Hârtie.

În Europa, rata de reciclare a hârtiei este de peste 70%, crescând mult în ultimii ani. Pe plan local, se reciclează 59%. La nivelul pieţei, se consideră că, din cantitatea totală de deşeuri de hârtii şi cartoane generată într-un an, circa 60%  se regăsesc la populaţie şi circa 40% în circuitul industrial-comercial.