Pagina verde. Plastic – realităţi şi prejudecăţi. Peste 3 milioane de tone de microplastic ajung în mediul natural în fiecare an. Ce înseamnă şi de unde provine această sursă de poluare?

♦ Specialiştii recomandă evitarea cosmeticelor care conţin microplastic, a textilelor cu aceeaşi compoziţie şi separarea ambalajelor din plastic de deşeurile organice.

O etichetă frecvent aplicată conceptului de „microplastic“ este cea pe care stă scris că acesta provine din ambalajele din plastic. Oamenii din domeniu susţin însă că microplasticul ar proveni şi de la anvelope, textile, detergenţi şi produse cosmetice. 

„Microplasticele sunt particule minuscule de plastic cu un diametru de maximum 5 milimetri. Cele mai mici de un micron sunt denumite nanoplastice“, se arată pe site-ul Alpla Packaging România, o companie austriacă ce activează pe piaţa ambalajelor şi a reciclării. Există microplastice primare şi microplastice secundare, primele fiind particule utilizate în mod deliberat în produsele de îngrijire precum pasta de dinţi, gelul de duş sau exfoliantele, iar celelalte fiind rezultatul descompunerii produselor din plastic, în special când acestea ajung în natură. Lumina soarelui, sarea de mare, bacteriile şi abraziunea accelerează procesul de descompunere. Consecinţele asupra mediului există, astfel că este cu atât mai important ca produsele din plastic să fie colectate corespunzător şi reciclate.

„O cantitate de 3,2 milioane de tone de microplastic ajunge în mediu în fiecare an“, mai notează reprezentanţii Alpla. Specialiştii recomandă evitarea cosmeticelor care conţin microplastic, a textilelor cu aceeaşi compoziţie şi separarea ambalajelor din plastic de deşeurile organice.

„Microplasticele primare ajung în mediul înconjurător prin apele reziduale. În timpul unui duş, aproximativ 100.000 de particule intră în apa uzată, iar în timpul unui ciclu al maşinii de spălat, aproximativ 1.900 de particule ajung în scurgere. (...) Microplasticul a fost detectat în peşte, midii, apă de băut, lapte, miere şi sare, de exemplu. Oamenii de ştiinţă avertizează asupra riscurilor grave pentru sănătate“, notează site-ul konsumentenschutz.ch. Pe plan local, sectorul românesc al Dunării transportă anual, în medie, 48,5 tone de microplastic şi 48 de tone de macroplastic, arată un studiu realizat de asociaţiile MaiMultVerde şi Global Water Partnership România. În total aşadar, Dunărea „cară“ aproape 100 de tone de plastic în fiecare an.