Pagina verde. România are o lege care vrea să stopeze risipa alimentară. Cine este vizat şi care sunt responsabilităţile?

♦ Conform rezultatelor unor simulări făcute de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, gospodăriile din UE ar putea economisi între 220 şi 720 de euro în medie anual dacă ar gestiona cu mai multă grijă alimentele.

În România există, de pe 15 martie 2024, o lege pentru stoparea risipei alimentare, ceea ce presupune că magazinele sunt obligate să vândă alimentele aflate aproape de termenul de expirare la preţuri reduse.

„Operatorii economici din sectorul agroalimentar (...) au obligaţia să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare“, se arată în document.

Adoptarea legii a venit în contextul în care datele oficiale arată că Uniunea Europeană a generat în 2023 un volum de 58,5 milioane de tone de alimente care au sfârşit la gunoi, în loc să fie consumate.

„Potrivit unei simulări, dacă UE ar reduce risipa alimentară cu 41% până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră ar putea fi reduse cu până la 108 milioane de tone. Există mai multe soluţii pentru această problemă, cum ar fi cumpărăturile şi planificarea conştientă sau donarea surplusului“, notează autorii de pe platforma InfoClima.

Conform rezultatelor unor simulări făcute de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, gospodăriile din UE ar putea economisi între 220 şi 720 de euro în medie anual dacă ar gestiona cu mai multă grijă alimentele. De altfel, cele mai multe deşeuri alimentare provin din gospodării, acestea generând mai mult de jumătate din totalul deşeurilor alimentare în anul pandemic 2020, restul fiind deşeuri generate de companii în lanţurile de aprovizionare cu alimente.

„Informarea şi educarea consu­matorilor în legătură cu impactul risipei alimentare şi al deşeurilor asupra mediului înconjurător sunt din ce în ce mai importante. Campanii de conştien­tizare şi programe de educaţie pot contribui la schimbarea mentalităţii şi a comportamentului consumatorilor, facilitând adoptarea practicilor zero waste“, spune Cezar Munteanu, bucătar de profesie, proprietarul localului Chef Atelier din Bucureşti.

El remarcă faptul că reducerea risipei alimentare este o tendinţă tot mai accentuată la nivel internaţional, iar preocuparea pentru sustenabilitate în HoReCa este în creştere.

Această tendinţă este în special evidenţiată în ţările dezvoltate, unde există o mai mare conştientizare a impactului negativ al risipei alimentare asupra mediului şi asupra resurselor. În aceste ţări, restaurantele şi alte afaceri din HoReCa sunt tot mai încurajate să imple­menteze practici care să reducă risipa alimentară şi să îmbunătăţească sustena­bili­tatea.

„De exemplu, în Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Australia şi ţările din Uniunea Europeană există iniţiative guverna­mentale şi organizaţii nongu­vernamen­tale care promovează re­ducerea risipei alimentare şi oferă sprijin şi resurse pentru afaceri în acest sens.“

În România, deşi reducerea risipei alimentare în special în HoReCa a devenit un subiect tot mai invocat în ultimii ani, există încă loc pentru îmbunătăţiri şi iniţiative mai ample în acest sens.

„De exemplu, eu aş introduce certificări ale restaurantelor zero waste şi le-aş da un bonus pentru acest efort, constând în aparate de producere a compostului“, mai spune Cezar Munteanu.

Creşterea conştientizării asupra importanţei reciclării şi a producerii de compost poate conduce la adoptarea unor practici mai sustenabile în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor alimen­tare şi a ambalajelor. Companiile locale ar putea astfel să îşi îmbunătăţească infrastructura pentru reciclare şi să ofere opţiuni pentru transformarea în compost a deşeurilor organice.

În România, retailerii au început, de câţiva ani, să introducă în magazine procese şi promoţii prin care să limiteze cantitatea de produse alimentare care ajung la gunoi.

 

Cum luptă ţările europene cu risipa alimentară?

► Franţa:

A adoptat o legislaţie care interzice supermarketurilor şi restaurantelor să arunce alimentele consumabile şi le obligă să doneze surplusul de alimente către organizaţii de caritate sau pentru hrana animală.

► Italia:

A dezvoltat programe şi campanii pentru a educa şi a sprijini restaurantele şi alte afaceri din sectorul HoReCa să reducă risipa alimentară, precum şi pentru a încuraja donaţiile de alimente.

► Germania:

A promovat iniţiative care vizează reducerea risipei alimentare în sectorul HoReCa, precum şi sprijinirea proiectelor locale şi regionale care încurajează donaţiile de alimente.

► Olanda:

A implementat proiecte şi parteneriate între HoReCa, guvern şi organizaţii nonguvernamentale pentru a reduce risipa alimentară şi pentru a promova practici sustenabile în industria alimentară.

► Spania:

A adoptat măsuri legislative şi a sprijinit iniţiativele din HoReCa pentru a facilita donaţiile de alimente şi pentru a reduce risipa alimentară în restaurante, hoteluri şi cafenele.

Sursa: date de la Cezar Munteanu, bucătar, proprietar Chef Atelier