♦ Punctele vamale reprezintă adevărate piedici în calea dezvoltării economice, atât cu ţări din UE, cât şi cu cele din afara Uniunii Europene unde camioanele stau şi două săptămâni la coadă să intre în România ♦ Interesul pentru nearshoring rămâne ridicat, piaţa locală fiind „în cărţi“ pentru noi investiţii în producţie ♦ Industria auto se pregăteşte de primele maşini electrice produse în România, la Craiova, de către Ford Otosan, în timp ce piaţa auto va reveni pe plus în următoarele luni, însă creşterea estimată pentru 2024 este de o singură cifră.
Transportatorii aşteaptă între 8 şi16 ore să treacă în Ungaria, cu un maxim istoric de 5 zile în urmă cu câţiva ani, iar în zona cu Bulgaria aşteaptă 36 de ore, reprezentând o piedică puternică pentru producţie şi comerţ.
„Toate aceste situaţii duc la nişte pierderi colosale. Pe 2023, estimările noastre sunt că am pierdut 2,55 mld. euro ca industrie de transport rutier de mărfuri faţă de 2,41 mld. euro în 2022. Cumulat, din 2012 până în prezent am înregistrat pierderi de 19,1 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu valoarea pieţei de transport rutier din România pe 2023. Situaţia din vămile non-Schengen, cu Republica Moldova şi Ucraina, este dezastruasă. Pentru a trece între Ucraina şi România ai între 10 ore şi 10 zile, rezultă 300 de camioane pe zi, până la 15 zile, la Isaccea. Cu Republica Moldova lucrurie stau un pic mai bine, acolo se stă între 3 zile şi 9 zile să intre în România. Pe de altă parte fluxul dintre România şi Ucraina- dacă ne uităm în 2019, erau 170.000 de operaţiuni cu vehicule de peste 3,5 tone (45% operate de Ucraina, 10% de România şi restul de străini), în 2023 am înregistrat peste 400.000 de operaţiuni din care 85% au fost făcute de Ucraina, 5% România şi 10% străini“, a spus Radu Dinescu, secretar general, UNTRR, în cadrul Conferinţei ZF Logistică, Transporturi & Automotive 2024, organizată de ZF alături de ELI Parks, ING Bank, Engie, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Genetrix.
Infrastructura locală continuă să se dezvolte, iar pe A0, noua centură a Capitalei, în 2024 se va putea circula pe întregul tronson de sud, între A1 şi A2, iar noi tronsoane din A7 se apropie de finalizare.
„Infrastructura răspândeşte bunăstare oriunde, şi în special cea rutieră, pentru că acomodează 75% din volumul de mărfuri transportate. Este cert că la nivelul României, dacă dezvoltăm infrastructurile rutieră, aeriană, maritimă, vom înregistra un flux crescut de mărfuri şi de pasageri şi lucrul acesta va fi numai spre binele economiei, însă infrastructura este necesară dar nu suficientă, dacă nu este însoţită şi de măsuri de infrastructură soft. De exemplu, la frontiera cu Ungaria avem zeci de puncte de procesare, dar funcţionează doar două. Lucrurile acestea treuie dezvoltate şi însoţite de măsuri soft care să ducă la un flux corespunzător şi la o eficientizare a scopului pentru care au fost construite. Infrastructura va fi un game changer inclusiv pentru aprovizionarea oraşului“, a spus Radu Dinescu.
Activitatea în logistică, respectiv tranzacţionarea spaţiilor de depozitare a scăzut, respectiv cererea din punct de vedere al operatorilor logistici. Au scăzut volumele implicate direct în piaţa de consum. De la începutul anului, pe T1, s-au tranzacţionat 200.000 mp de spaţii industriale, din care 30% au fost spaţiile logistice, a spus Marian Orzu, managingpartner, Dunwell Industrial Brokerage.
Tot stocul de spaţii logistice este de 7 milioane mp-7,2 milioane de mp, iar disponibilitatea spaţiilor în piaţă este astăzi de 4,5%.
„Ca tip de cerere, aceasta apare din partea distribuitorilor, producătorilor, mult mai puţin şi chiar tinde spre zero din partea operatorilor logistici. Fiecare operator logistic care a semnat în anii trecuţi contracte de închiriere are spaţii disponibile în interiorul lui, când apare o nouă licitaţie pe piaţă pentru servicii logistice se folosesc deja spaţiile disponibile, nu se mai duc să ia spaţii noi din piaţă“, a spus Marius Orzu.
El explică faptul că situaţia din Ucraina a impulsionat investiţia în infrastructură, autostrada Moldovei are şi rol militar, vine cu ea dezvoltarea industrială, a parcurilor industriale, a producătorilor. România este o ţară de tranzit pentru Ucraina, vedem activitatea către Constanţa, cozile din vămi din Constanţa.
„Anul 2024 fi în aceiaşi parametri cu 2023, nu va fi cererea mai mare, în industrial când scade cererea din partea de consum este înlocuită din partea- piaţa de spaţii industriale. Momentan dezvoltatorii de parcuri nu mai cumpără teren speculativ, doar dacă au un chiriaş de producţie, care să ancoreze toată zona respectivă. Nu va fi o diferenţă semnificativă între 2024 şi 2023. Dacă se construiesc între 400.000-500.000 mp anual, în următorii cinci ani putem ajunge la 10 mil. mp“, a spus consultantul.
Când vine vorba de producţie, după 2023 când industria a avut o creştere de producţie, nou record a industrie auto din România, de 513.000 unităţi fabricate, şi în primele trei luni din 2024 Dacia şi Ford Otosan continuă creşterea, chiar dacă în martie s-a înregistrat o mică scădere an/an.
„Piaţa se mişcă. Schimbul între consumatorii de vehicule tradiţionale cu motorină şi benzină către cele full electrice trece prin maşinile hibride. Automat este un pas în electrificare. Totuşi, zona de infrastructură de încărcare pentru maşinile electrice, nu doar în cazul României, ci la nivelul Europei, dacă ar fi să respectăm pragul ca până în 2035 să avem zero emisii, ar înseamna ca în fiecare săptămână, în Europa să se inaugureze 11.000 de puncte de încărcare. Acum suntem la 3.500-4.000 de puncte de încărcare. Peste 60% din toate punctele de încărcare din Europa sunt în Germania şi Olanda“, a spus Adrian Sandu, secretar general, ACAROM.
Radu Dinescu, secretar general, UNTRR
► Transportatorii rutieri de mărfuri aşteaptă între 8 şi16 ore să treacă în Ungaria şi 36 de ore în Bulgaria, situaţii care se transpun în pierderi imense pentru industrie. În 2023, pierderile estimate au fost de 2,55 mld. euro faţă de 2,41 mld. euro în 2022. Cumulat, din 2012 până în prezent, industria de transport rutier de mărfuri a înregistrat pierderi de 19,1 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu valoarea pieţei de transport rutier din România pe 2023.
► Infrastructura răspândeşte bunăstare oriunde, şi în special cea rutieră, pentru că acomodează 75% din volumul de mărfuri transportate.
► Intrarea în Schengen fără a se ajusta nivelul de servicii şi controale de la vamă pentru camioane, nu va aduce mare lucru.
► Operaţional nu poţi să foloseşti astăzi un vehicul electric în transportul de mărfuri, care să fie în competiţie cu unul diesel, şi să faci profit.
► Infrastructura şi accesul în Schengen ar putea să ducă la o creştere a eficienţiei companiilor de transport şi la o creştere semnificativă a investiţiilor străine directe atrase de România.
Anamaria Ilie, senior lecturer, Facultatea de Transporturi, Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie, Universitatea Politehnica Bucureşti
► Pentru a atrage studenţi în cadrul facultăţii organizăm foarte multe conferinţe, târguri educaţionale.
► Avem 70 de companii partenere în ceea ce priveşte programele de internship.
► Avem o echipă de promovare a departamentului, care vizitează anual peste 30 de licee. Suntem foarte activi şi foarte deschişi către elevi, studenţi şi mediul economic din transporturi.
► În prezent, numărul absolvenţilor din Facultatea de Transporturi nu reuşeşte să acopere cererea din piaţa transporturilor. În anul I avem în jur de 475 - 500 de studenţi, iar la finalul celor 4 ani termină în jur de 375 pe toate cele patru domenii ale facultăţii.
► Ingineria transportului şi a traficului are 120 de locuri în anul I la buget plus 20 cu taxă- şi se ocupă toate, iar la finalul celor 4 ani ies de pe băncile facultăţii în jur de 90-95 de absolvenţi.
Adrian Sandu, secretar general, ACAROM
► După 2023, când am avut o creştere de producţie, nou record a industrie auto din România, de 513.000 unităţi fabricate, şi în primele trei luni din 2024 avem tot o creştere, de 7% an/an.
► În martie s-a înregistrat o mică scădere, care vine şi pe fondul aşezării fluxului de producţie pentru noile modele din cele două fabrici, Dacia şi Ford.
► Dacă ar fi să respectăm pragul ca până în 2035 să avem zero emisii, ar înseamna ca în fiecare săptămână, în Europa, să se inaugureze 11.000 de puncte de încărcare. Acum suntem la 3.500-4.000 de puncte de încărcare. Peste 60% din toate punctele de încărcare din Europa sunt în Germania şi Olanda.
► Într-o piaţă liberă, schimbul către maşinile electrice trebuie să pornească de la dorinţa consumatorului, nu de la reglementarea impusă de CE.
► Avem nevoie de Schengen terestru, să nu mai stea camionul în vamă atâtea ore. Avem nevoie de reducerea timpilor de transport, de reducerea costurilor de transport şi de logistică.
Adrian Humă, sector head automotive, Transportation & Logistics, ING Bank România
► Pe zona de finanţări, în 2023 am crescut cu peste 20-24% pe sectorul auto, iar liniile acordate între 25-30% an/an. Sectorul auto este unul dintre cele mai mari din portofoliu raportat la creditele acordate. A existat o utilizare crescută, dar în acelaşi timp şi foarte mult cash care a venit spre sector. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în perioada următoare, pentru că industria locală acţionează în corelaţie cu industria regională şi cu cea globală.
► Cu toţii aşteptăm să mai scadă dobânzile. Nu depinde doar de sector. Este o luptă împotriva inflaţiei, care este în continuare sus. În România, din păcate, este cea mai mare din UE, dar aşteptarea este ca doânzile să mai scadă.
► România a rămas un pic în urmă pe partea de investiţii mari în sector. Toate investiţiile noi s-au oprit cumva la poarta noastră. Investiţiile pe tehnologii noi este bine să le ai de la început, ca să prinzi toată partea de creştere ulterioară. Dacă rămâi doar cu jucători care excelează pe tehnologii vechi, la un moment dat industria va scădea.
Mihai Ivănescu, director general, Premium Auto, vicepreşedinte APIA
► Avem o dublă segmentare pe zona premium - maşinile de 100.000 de euro plus TVA pe care le alocăm segmentului premium şi segmentul luxury, unde avem maşini de peste 250.000 de euro media. În primul segment intră Mercedes-Benz, Audi, Porsche, Land Rover, BMW, etc, iar cel de-al doilea segment este reprezentat de Ferrari, Lamborghini, Rolls-Royce, Bentley, etc.
► În 2023, în segmentul premium au fost peste 18.000 de maşini, o creştere de peste 40% an/an. Creşterea a fost impulsionată şi de restricţiile înregistrate în perioada pandemiei, când perioada de livrare pentru o maşină era destul de ridicată din cauza blocajelor apărute pe intregul lanţ de aprovizionare.
► Am lansat un produs prin care se pot inchiria maşini din reţeaua noastră. În prezent merge un pic sub estimări, pentru că românii sunt încă tributari conceptului de proprietate şi la finalul zilei vor să rămână şi proprietarii acestor maşini. Consider că este doar o chestiune de timp până vom reuşi să creştem proiectul pentru că generaţiile se schimbă şi devin tot mai deschise la diverse forme de achiziţie sau folosire a unei maşini.
Marian Orzu, managing partner, Dunwell Industrial Brokerage
► Activitatea în logistică, tranzacţionarea spaţiilor de depozitare a scăzut. Au scăzut volumele implicate direct în piaţa de consum. De la începutul anului, pe T1, s-a tranzacţionat 200.000 mp de spaţii industriale, din care 30% au fost spaţiile logistice.
► Tot stocul de spaţii logistice este de 7 milioane mp-7,2 milioane de mp, iar disponibilitatea spaţiilor în piaţă este astăzi de 4,5%. Nu este luată în calcul însă disponibilitatea pe care o au operatorii logistici în depozite logistice
► Fiecare operator logistic care a semnat în anii trecuţi contracte de închiriere are spaţii disponibile în interiorul lui. Când apare o nouă licitaţie pe piaţă pentru servicii logistice se folosesc deja spaţiile disponibile, nu se mai duc să ia spaţii noi din piaţă.
► Cu 4,5-5 euro pe metru pătrat se închiriază depozitele noi, contează aici dacă depozitul este mai aproape de oraş dar şi suprafaţa închiriată.
► Infrastructura atrage dezvoltarea mai departe. Situaţia din Ucraina a impulsionat investiţia în infrastructură, cu autostrada Moldovei vine şi dezvoltarea parcurilor industriale. România este o ţară de tranzit pentru Ucraina, vedem activitatea către Constanţa, cozile din vămi din Constanţa.
Andrei Benţea, senior business developer, CTP România
► Noi avem în plan anul acesta, în pipeline, construcţia a 240.000 mp de depozite, mai avem o tranzacţie în curs dar până nu se finalizează nu pot dau amănunte.
► Devoltăm foarte mult în zona Bucureştiului, avem 5 depozite, dezvoltăm în zona de vest, care prin tradiţie este o zonă a logisticienilor. În parcul nostru de la km23 din Bolintin facem o hală de 200.000 mp, din care aproape jumătate este deja închiriată de un retailer, construim extensia de 66.000 mp - parcul se duce la un total 900.000 mp, fiind cel mai mare din Europa Centrală şi de Est.
► În continuare avem proiecte la Braşov, la Sibiu, la Timişoara, la Arad discutăm despre un nou parc pe care îl dezvoltăm. Avem 3,5 milioane de mp de teren pe care putem dezvolta şi vedem un mare potenţial în zona de dezvoltare de parcuri industriale în România.
► România este după Cehia a doua ţară ca portofoliu în grupul CTP, pe finalul anului vom ajunge la 3,1 mil. mp de hale construite. În Cehia avem 6 milioane de mp
► Când construim un parc industrial de 60.000-100.000 mp trebuie să avem mai mulţi clienţi, nu doar o singură solicitare. Trebuie să fie un ecosistem în parcul respectiv.
Adrian Caranica, general manager, Mobilier1
► Pentru noi, ca şi client, un aspect important este locaţia când alegem un depozit. Trebuie să fie o zonă uşor accesibilă pentru camioane, pentru a ne aproviziona cu marfa pe care o distribuim.
► Ne dorim ca produsele să nu stea mai mult de 48 de ore în depozitele noastre, acesta este targetul nostru. Dar contează şi accesibilitatea pentru angajaţi, întotdeaua parcurile logistice au fost poziţionate în extremităţile oraşelor iar accesul este de multe ori dificil.
► Avem 4 depozite în România de unde putem face livrări în întreaga ţara, facem livrări către clienţii noştri cu flota şi personal propriu. Cel mai mare depozit este din zona Ilfov, la ELI Parks, 2300 mp, avem în total 4500 mp de spaţii de depozitare în total.
► Nu avem stocuri de marfă în România, toată marfa vine de la producător când este plasată o comandă, încercăm să facem livrările în 7 zile lucrătoare de la momentul plasării comenzii. Produsele vin din import, încercăm să ţinem produsele 24 de ore, maxim 48 de ore în depozite.
► Perioada pandemiei a venit cu o explozie a vânzărilor în mediul online, o oportunitate pentru noi care suntem un retailer online, am avut o creştere la care nu ne aşteptam.
Mihaela Dinu-Capdeviolle, manager new horizons, ENGIE România
► Am constatat că există mai multe bariere în adopţia maşinilor electrice: pe lângă preţul de achiziţie care este perceput ca fiind încă ridicat şi temerea legată de autonomia bateriei maşinilor electrice există percepţia că infrastructura de încărcare este insuficientă.
► Situaţia nu este roz: avem 3.000 de puncte de încărcare în 1.500-2.000 locaţii încărcare România pentru 20.000 de maşini full electrice şi 8.000 de maşini hibrid.
► Ne -am propus să facilităm dotarea cu staţii de încărcare la domiciliu, ne-am dus către producătorii şi importatorii auto, avem parteneriate cu Mercedes şi Mazda, şi vom anunţa un nou parteneriat. Clientul care merge în dealership şi optează pentru maşină electrică primeşte automat o staţie de încărcare pe care o instalăm la el acasă.
► Pentru companiile care au sau care vor să treacă la flote electrice sau care doresc să dezvolte infrastructura de încărcare venim cu servicii de la A la Z, de la designul soluţiei la instalarea staţiilor, punerea în funcţiune, operarea şi mentenanţă.
Bogdan C. Niţu, managing director, TSG România
► Schimbările sunt masive. OMV Petrom planifică investiţii ce vor tripla capacitatea de staţii de încărcare de mare putere, ElDrive la fel, PPC se duce în aceiaşi direcţie, odată cu preluarea Enel X au planuri solide de a instala staţii de încărcare de putere mare.
► În urmă cu 2 saptămâni Kempower a lansat prima staţie de încărcare de 1,2 MW, pentru camioane, prima staţie MCS (megawatt charging system) la care poţi încărca un camion, în 30-40 minute. Lucrul acesta va schimba radical felul în care arată industria de încărcare a camioanelor electrice
► Singurul obstacol serios este totala lipsă de coordonare din partea autorităţilor pe ceea ce înseamnă infrastructura electrică.
► În zona privată oamenii se mişă repede şi bine, avem un optimism bazat pe cifre, anul trecut aveam bugetată o creştere cu 10% dar am crescut cu 25%, anul acesta se îndreaptă în aceiaşi direcţie.
► Viitorul mobilităţii va fi un viitor combinat, în care electrificarea şi maşinile electrice vor juca un rol important, dar vom avea atât maşini cu motor pe combustie, cât şi maşini pe gaz natural lichefiat şi gaz comprimat.
