♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din „capitala“ Moldovei şi din împrejurimi vin să povestească în emisiunea Iaşi te inspiră! despre cum s-au dezvoltat oraşul şi zona în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.
Iaşiul are potenţialul să devină unul dintre cele mai puternice trei oraşe din România, dincolo de Bucureşti, dar asta doar dacă se va dezvolta infrastructura, atât cea rutieră, cât şi cea feroviară, spune Adrian Covasnianu, membru fondator al asociaţiei Moldova vrea Autostradă şi profesor asociat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza.
„Investitorii mari, şi aici mă refer la cei din industriile care produc şi care aduc plusvaloare, deja prospectează piaţa, se interesează de terenurile din vecinătatea autostrăzii A8, se interesează de parcurile industriale din zona Iaşiului, zona Paşcaniului, zona Romanului. Aceste elemente sunt încurajatoare şi ne arată că există potenţial şi interes pentru regiunea noastră.“ El adaugă că regiunii Moldova geografia i-a fost cumva potrivnică, în sensul că Munţii Carpaţi au fost o barieră de nespart. În ultimii ani însă, se văd progrese în ceea ce priveşte autostrada A8.
„Acest proiect are deja o istorie de câteva zeci de ani, dar mult mai recent s-au făcut progrese. Există două sectoare incluse în PNRR, iar asta ne oferă speranţă că în curând vom sparge şi munţii şi, automat, vom fi mai aproape de reţeaua de autostrăzi din zona Europei Centrale, a Europei Vestice. E un impediment faptul că geografia nu ne ajută, dar în acelaşi timp avem alte avantaje faţă de alte regiuni ale ţării, chiar alte zone ale Uniunii Europene.“
Adrian Covasnianu face referire la faptul că regiunea de nord-est are o populaţie tânără, destul de bine calificată, şi un sector IT care începe să conteze la nivel regional.
Iaşiul se delimitează în regiune pentru că e un oraş universitar, un aspect foarte important. E totodată un oraş rezilient, care s-a reinventat mereu, reuşind să atragă investitori pe măsură, adaugă el.
De unde vine dezvoltarea?
„E vizibilă o dezvoltare a Iaşiului în ultimii ani. Sectorul IT, spre exemplu, nu este dependent de infrastructura fizică. Vedem că marile firme au început să îşi deschidă birouri în zonă. Iaşiul începe să conteze pe tabla naţională.“
Dincolo de zona de IT, şi sectorul antreprenorial e mult mai incisiv şi mai prezent în piaţă. Şi dezvoltarea urbanistică ţine pasul cu dezvoltarea antreprenorială, dar e nevoie de implicare administrativă pentru a decide modul în care se aşază aglomeraţia urbană Iaşi.
„Traficul este o problemă pentru că Iaşiul este un oraş emergent, iar zona periurbană s-a dezvoltat într-o manieră haotică, fără să fie corelată dezvoltarea urbanistică cu infrastructura“, spune Adrian Covasnianu. El este profesor asociat la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, unde predă elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului, deci partea de urbanism şi de amenajare.
„Iaşiul este un oraş universitar, are o populaţie tânără, extrem de bine pregătită, scolită, care în mare parte sperăm să rămână în municipiu şi să-şi pună amprenta asupra vieţii cetăţii“, adaugă profesorul.
El a fost prezent în cadrul emisiunii Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
Infrastructura e cheia
Pentru o dezvoltare mai rapidă e nevoie însă de infrastructură, vitale fiind autostrăzile A7 şi A8. În ceea ce priveşte A7, sectoarele cuprinse între Ploieşti şi Paşcani se află în plină execuţie, există constructori desemnaţi, există acţiune în teren.
„Putem spune că există o certitudine că autostrada A7, într-un orizont de timp rezonabil, va fi efectiv construită şi valorificată.“
În schimb, în cazul A8, Autostrada Unirii, cel mai necesar proiect de infrastructură pentru Moldova, lucrurile se desfăşoară cu o altă viteză, adaugă el.
„Acest proiect e mai întârziat, dar cu ajutorul societăţii civile, care a vegheat la implementarea lui, se accelerează lucrările. Vom vedea şi aici, în curând, acţiune în teren, vom vedea demarată construcţia.“
Adrian Covasnianu afirmă că A7 mai mult facilitează tranzitul şi, indirect, dezvoltă comunităţile locale. Dar, adevărata dezvoltare a Moldovei va putea fi asigurată doar prin autostrada A8 - Ungheni - Iaşi -Târgu Mureş.
„Eu o văd mult mai importantă atât pe plan regional, cât şi la nivel naţional. Va da un boost regiunii Nord-Est şi, automat, şi România va avea de câştigat din faptul că Moldova creşte“, afirmă membrul fondator al asociaţiei Moldova vrea Autostradă.
Asociaţia a fost înfiinţată în 2017.
„Avem şi rezultate. În 2020, am venit cu idei care au devenit ulterior implementabile, mă refer la două capete din autostrada A8 - două secţiuni din sectorul montan - care au fost incluse în PNRR. Şi, în acelaşi timp, am avut şi o propunere pentru municipiul Iaşi, o variantă ocolitoare pentru zona Iaşi-Est, care va rezolva, după ce va fi implementată, momentan suntem în stadiul de studiu de fezabilitate, problema de trafic.“
Aceasta e o problemă specifică oraşelor mari, în plină dezvoltare şi efervescenţă economică. Acest proiect va muta tot traficul de tranzit pe o variantă ocolitoare, cu conexiune către A8.
Când mergem pe autostradă?
Totuşi, A7 are şi ea importanţa ei. De la Ploieşti la Paşcani, dacă ne uităm pe termenele contractuale, tronsoanele ar trebui să fie gata la sfârşitul anului acesta sau anul viitor.
„Eu sunt mai permisiv şi îmi iau orizont mai larg, cel din PNRR. Autostrada A7 este susţinută şi de o finanţare din PNRR şi avem acolo born finală, respectiv 2026. Deci, de la Ploieşti până la Paşcani, până în 2026, vom putea merge pe autostradă.“
În ceea ce priveşte segmentele Paşcani - Suceava, respectiv Suceava - Siret, anul acesta se creează premizele lansării licitaţiei de proiectare şi execuţie, adaugă el.
„Dacă facem un calcul matematic, undeva la trei ani de zile durează partea de proiectare şi execuţie. Aşadar, cred că 2027-2028 e un termen rezonabil să avem întreaga autostrada materializată, de la Ploieşti până la frontiera cu cu Ucraina, în judeţul Suceava.“
Dacă vorbim de când vom putea circula pe A8, lucrurile sunt mai complicate. Autostrada e împărţită în mai multe secţiuni, are mai multe viteze de implementare.
„Dacă ne referim strict la sectorul ieşean, la cel care tranzizează judeţul Iaşi, anul acesta ar trebui să fie finalizat studiul de fezabilitate, cu obţinerea acordului de mediu, astfel încât în 2025 se creează premise lansării viitoarei licitaţii de proiectare şi execuţie. Apoi, dacă e să calculăm un termen de 3 ani, e posibil să fie gata în 2028-2029. Sectorul montan însă, nu-l văd gata mai devreme de 2032-2035.“
Dezvoltare în lanţ
Totodată, Adrian Covasnianu precizează faptul că autostrada A8 nu se termină la Iaşi. Acesta nu e un capăt de linie, ci poate fi un nod. În concepţia Uniunii Europene, acest coridor de la Cluj la Târgu Mureş şi, mai departe, la Iaşi continuă spre Chişinău şi spre Odesa, adaugă el.
„Iaşiul, fiind vecin cu Republica Moldova, poate fi o placă turnantă pentru traficul, mărfurile şi serviciile care vin dinspre Republica Moldova, dar şi care merg către Republica Moldova. Mai mult, în contextul conflictului din Ucraina, regiunea de Nord-Est poate conta din punct de vedere logistic, atât la reconstrucţia ţării, cât şi la facilitarea transportului de anumite bunuri.“
Dincolo de autostrăzi, şi sectorul feroviar este deficitar în zona zona Moldovei, iar asta pentru că investiţiile lipsesc în această parte a ţării.
„Vedem ceva speranţă pe partea de infrastructură aeriană, vedem investiţiile recente de la aeroportul din Iaşi, dar şi modernizările din zona Bacăului şi din zona Sucevei, toate încep să conteze. Creşte numărul de curse şi calitatea serviciilor.“
Când infrastructura va fi pusă la punct, se vor dezvolta mai multe sectoare, de la logistică la producţie şi industrie. Chiar şi sectorul agricol poate beneficia de prezenţa investitorilor care vin să valorifice terenurile din zonă, conchide el.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE