♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din „capitala“ Moldovei şi din împrejurimi vin să povestească în emisiunea Iaşi te inspiră! despre cum s-au dezvoltat urbea şi zona în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.
În ultimii circa 15 ani, Iaşiul s-a dezvoltat foarte mult, atât din punctul de vedere al activităţii economice, cât al celei universitare. Şi imaginea oraşului e mai bună, şi urbanistic se văd progrese, spune Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.
„Sigur, cu toţii ştim că nu suntem amplasaţi într-una dintre cele mai bogate zone ale Uniunii Europene, ba din contră. Ştim totodată că accesul la infrastructura rutieră şi la cea feroviară europeană este foarte greu. Dar, pe de altă parte, ieşenii au ştiut să-şi fructifice avantajele pe care le-au avut, au ştiut să procedeze inteligent în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor.“
Şi, astfel, urbea a reuşit să atragă investitori şi investiţii atât din străinătate, cât şi din România.
„Antibiotice este portdrapelul industriei cu capital românesc din Iaşi. Avem şi industrie cu capital străin, care se dezvoltă şi ea. Am avut discuţii şi avem informaţii că există un interes mare pentru dezvoltarea spaţiilor logistice menite a deservi firmele din producţie şi din retail. Noi avem doar un sfert din capacitatea logistică a Timişoarei sau a Clujului“, afirmă preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.
El a fost prezent în cadrul emisiunii Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
Ce industrii se dezvoltă?
Paul Butnariu adaugă că sunt firme care vin cu fabrici unde realizează sau vor realiza produse de dimensiuni mici, dar cu valoare adăugată mare. Spre exemplu, compania Phinia (fosta Delphi) produce pompe de injecţie.
“Acesta e un produs nu foarte mare ca dimensiuni, dar foarte important în industria automotive. Avem şi exemple de investiţii noi.”
E cazul unei fabrici de cabluri din Germania, care s-a relocat aici şi urmează să îşi extindă activitatea. La fel se întâmplă şi la Antibiotice.
“Avem şi exemplul fostei fabrici de cărămidă Ceramica Iaşi, actualmente Leier. Compania şi-a dublat activitatea, trecând de la simpla producţie de cărămidă la realizarea de prefabricate din beton, pavele şi alte produse.”
Paul Butnariu aminteşte şi de zona IT, care rămâne în continuare atractivă. El adaugă că Iaşi-ul este al treilea pol al României din punct de vedere al volumului de activitate din zona de tehnologie. Pe primele locuri se află, potrivit datelor ZF, Bucureştiul şi Clujul. “Oraşul Iaşi este un centru universitar care poate să satisfacă o bună parte din solicitările pieţei când vine vorba de personal înalt calificat. Avem avantajul forţei de muncă nu doar din perspectiva salariilor, ci şi din perspectiva pregătirii profesionale.”
Aşa a ajuns Iaşi-ul un pol de dezvoltare, dar într-o zonă săracă.
“Nu mă refer doar la nord-estul României. Noi ne învecinăm cu ţara cea mai săracă din Europa, respectiv Republica Moldova, şi cu regiunea cea mai săracă Ucrainei, conform datelor de acum câţiva ani, respectiv regiunea Cernăuţi.”
Cum s-a făcut remarcat Iaşi-ul în regiune?
În acest context, Iaşi-ul a reuşit să găsească soluţii de dezvoltare. Dar nu e vorba de soluţii miraculoase.
În lipsa unei infrastructuri care să ajute întreaga regiune să se dezvolte cât de cât echitabil în comparaţie cu celelalte zone ale României, ieşenii au profitat de faptul că oraşul este un centru universitar. Acest tren şi, apoi, facilităţile fiscale pentru domeniul IT-ului, au fost instrumentele folosite pentru a atrage marile companii din tehnologie şi din zona conexă, explică preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi. Spre exemplu, Amazon are centru important în urbe.
Toată regiunea a plecat din acelaşi punct - de la producţia de îmbrăcăminte în sistem lohn. În continuare, regiunea de Nord-Est are multiple astfel de afaceri. Sunt judeţe aproape mono-industriale. Totuşi, la Iaşi, sunt multe afaceri care au promovat, care au ieşit din zona asta.
“La Iaşi, spre exemplu, avem Romanian Creative Week, care promovează industriile creative şi zona de modă, de design propriu.”
Cu cine se luptă?
Statisticile confirmă şi ele superioritatea economică a Iaşi-ului în regiune, dar nu numai.
“Datele ne arată că o treime din PIB-ul regiunii de nord-est este realizat la Iaşi.”
Aceleaşi date arată că judeţul este al cincilea din România ca PIB, exceptând Capitala.
“De judeţul Prahova, al patrulea din top, ne separă doar câteva sute de milioane de euro. Odată cu dezvoltarea proiectelor de infrastructură, adică odată cu terminarea autostrăzii A7 şi, poate, într-un viitor nu poate îndepărtat, odată cu finalizarea autostrăzii A8, putem urca în acest top. Nu ţintim să ne batem cu Timiş sau Cluj, care stau mult mai bine din multiple puncte de vedere, ci cu Prahova ori Constanţa.”
Autostrada A7 este importantă, dar vitală pentru dezvoltarea economică a regiunii este A8, spune Paul Butnariu. Doar cu A7, mărfurile vor putea circula mai bine şi mai uşor între România, Ucraina şi sudul Europei. Pe de altă parte, A8 reduce cu 40% timpul necesar pentru a parcurge distanţa Iaşi-Târgu Mureş.
“Şi, nu trebuie să uităm că între 75 şi 85% din exporturile şi importurile, deci din relaţiile comerciale ale nord-estului României, sunt cu Uniunea Europeană, deci cu vestul.”
La acest volum de mărfuri se adaugă tot ceea ce înseamnă produse plecate din Republica Moldova spre Occident.
“Toate acestea vor fi transportate pe această autostradă A8, în contextul în care investiţiile feroviare sunt timide, iar pe zona cargo la Aeroportul din Iaşi suntem la început.”
Când vom merge în Moldova pe autostradă?
În ceea ce priveşte A7, tronsonul de la Ploieşti până la Paşcani va fi gata în 2026, fiind finanţat prin PNRR, spune Paul Butnariu. Cât priveşte Paşcani-Suceava, acesta va fi gata, crede el, în 2027-2028, poate chiar mai devreme dacă există acest interes geostrategic. Pe de altă parte, A8 este în întârziere.
“Este important de menţionat că, în prezent, câştigurile cele mai mari ale Republici Moldova la export nu mai provin din vin, ci din servicii de transport. Totodată, la Iaşi, după serviciile financiare, cele mai puternice ca cifră de afaceri sunt firmele din transporturi. Avem un volum foarte mare de mărfuri de transportat, iar A8 este vitală.”
Regiunea de Nord-Est nu doar că este cea mai mare ca suprafaţă, ci şi cea mai mare ca populaţie din România, adaugă el.
“Deci avem nişte nişte atuuri, dar şi nişte dezavantaje. Evident că toată România suferă din lipsă de infrastructură. Totuşi, noi ne dorim ca Iaşi-ul să devină un nod de transport intermodal. Vorbim de aeroport, de autostrăzi şi de calea ferată. Asta ar facilita dezvoltarea zonei.”
Deja a fost inagurat un terminat nou de pasageri la aeroport, un terminal de mari dimensiuni, iar odată ce va fi conectat şi la reţeaua de infrastructură europeană, Iaşi-ul nu va rata ceea ce se cheamă acest tren de oportunitate, adică reconstrucţia Ucrainei şi integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, crede preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.
“Iaşi-ul trebuie să devină, din această perspectivă, un hub şi un centru economic şi strategic. O mare frustrare în zona noastră e lipsa infrastructurii.”
Un aeroport internaţional şi la propriu, şi la figurat
Dacă vorbim de transportul aerian, el a ajutat şi ajută Iaşi-ul să se dezvolte. E vorba de transportul de pasageri, nu de cel cargo.
“Acum 7-8 ani, am remarcat că inaugurarea unui nou terminal - unul de dimensiuni medii - a dus la creşterea cifrei de afaceri a firmelor care aveau drept cod CAEN organizare de evenimente şi chestiuni adiacente. În trei ani de la inaugurare, cifra de afaceri a acestor companii a crescut de 4-5 ori.”
Astăzi, sunt momente în care în Iaşi toate cele 700 de locuri de cazare din hoteluri sunt ocupate pentru congrese şi conferinţe internaţionale. Acum, odată cu finalizarea terminalului patru, lucrurile se vor îmbunătăţi din nou.
“Anul trecut, aeroportul a avut circa 2,5 milioane de pasageri, din care 25% din Republica Moldova şi din Ucraina. Aeroportul a devenit practic unul internaţional şi la propriu, şi la figurat. Iaşi-ul are potenţial de a deveni un centru de evenimente şi mari conferinţe, dar şi o destinaţie de citybreak. Analizăm totodată potenţialul pentru un terminal cargo. Există interes din partea firmelor de curierat de a prelua fostul terminal doi şi de a-l amenaja ca un terminal de tipul cargo de curierat”, conchide Paul Butnariu.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE