Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Cum a ajuns o pizzerie din Iaşi în top 50 cele mai bune din Europa?

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din „capitala“ Moldovei şi din împrejurimi vin să povestească în emisiunea Iaşi te inspiră! despre cum s-au dezvoltat oraşul şi zona în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.

În luna mai a acestui an, pizzeria Zano din Iaşi a fost inclusă în top 50 cele mai bune pizzerii din Europa (mai puţin Italia, pentru care există un clasament separat), ocupând locul 49. Această selecţie în 50 Top Pizza 2024 a venit la doar un an şi jumătate de la deschiderea localului amplasat în cadrul campusului studenţesc Tudor Vladimirescu.

„În această competiţie nu te înscrii. Modelul de funcţionare este asemănător celui aferent ghidului Michelin. Această instituţie trimite în fiecare oraş din Europa inspectori italieni specializaţi. Ei caută pizzerii de calitate. Îşi creează o listă iniţială, după care le inspectează. Merg în sistem de anonimat, comandă, mănâncă şi plătesc ca nişte clienţi. Apoi, din toate pizzeriile pe care le văd, ei creează o listă scurtă de 50 de localuri“, spune Alex Gafiţianu, cofondator al Zano.

Procesul acesta se întinde pe un an de zile, an în care inspectorii reuşesc să facă review-uri la sute sau mii de localuri din Europa, adaugă el. „Acum că am intrat în Top 50, dar undeva la coada clasamentului, ţinta e să ne îmbunătăţim produsul an de an şi să urcăm în ierarhie. În timp, e probabil să replicăm şi să aducem experienţa Zano în mai multe oraşe din România.“

 

Care e povestea?

Alex Gafiţianu spune că, oficial, e an­tre­prenor de un an şi jumătate, însă se con­sideră antreprenor de vreo doi ani şi jumă­tate, de când a început să contureze în minte proiectul Zano.

„Ne-a luat însă circa un an până să deschidem.“

Spiritul antreprenorial şi pasiunea pen­tru HoReCa au fost moştenite din fa­milie, deoarece cu asta se ocupă şi părinţii săi.

„Eu am studiat în cu totul alt domeniu, dar spiritul antreprenor cred că l-am avut mereu.“

Ideea pentru Zano i-a venit în primul an de facultate, când studia la Londra. A studiat mai întâi psihologie, iar apoi neuroscience. În timpul masterului, a lucrat timp de un an de zile ca cercetător în cadrul unui institut de cercetare pe oftalmologie. Apoi, al doilea master l-a făcut în data science, machine learning.

„Totuşi, pasiunea pentru HoReCa a existat dintotdeauna. Eram mereu atent la restaurante şi eram pasionat de modul în care acestea reuşesc să aducă oamenii îm­preună. În primul an de facultate, la Londra, stăteam la cămin şi aproape în fiecare zi mân­cam la o pizzerie de lângă, de pe strada cu căminul. Iar la lo­calul respectiv vedeam cum mă­nân­că toţi studenţii, toţi oamenii care stau în căminul respectiv.“

Şi, cumva, pentru el, fiind nou Londra, neştiind pe nimeni, neavând niciun prieten, locul respectiv a reprezentat o oportunitate de a socializa şi de a se integra.

„Atunci a fost prima oară când am simţit pe pielea mea beneficiile pe care restaurante le pot avea. Apoi, m-am dorit să replic asta acasă, la Iaşi.“

Recunoaşte că şi-a pus problema dacă să rămână la Londra sau să se întoarcă. Este o dezbatere şi o dilemă prin care trec majoritatea oamenilor care studiază în afară, adaugă Alex Gafiţianu. El a fost pre­zent în cadrul emisiunii Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

„Cu siguranţă, din punct de vedere al joburilor, al carierei, Londra poate fi mai ofer­tantă. Însă atât eu, cât şi colegii mei români de la facultate am avut dorinţa de a ne întoarce acasă, să schimbăm lucruri, să implementăm chestii pe care le-am văzut în Vest.“

Crede că cea mai importantă valoare pe care ţi-o oferă facultatea, bineînţeles, în funcţie şi de ce studiezi, este structurarea gândirii.

„Din punct de vedere emoţional, nu a existat niciodată vreo dezbatere privind oraşul unde aş vrea să-mi deschid busi­nessul. Din punct de ve­de­re eco­nomic, da, poate Bucureştiul este mai ofer­tant, piaţa este mult mai mare. Totuşi, den­sitatea de localuri cred că este mai mică decât în Iaşi.“

 

A mers după studenţi

Industria HoReCa din Iaşi este efervescentă, lucru vizibil mai ales în ultimii 2-3 ani, explică el. Şi economia Iaşiului a avut un boom în ultimii 7-8 ani, iar mediul academic pune umărul la asta.?

„Au fost businessuri în HoReCa din Iaşi care au ajuns să performeze la nivel naţional şi, mai ales, în Bucureşti.“

Cu Zano, fondatorii au mers în campusul studenţesc din Tudor Vladi­mirescu (cu o capacitate de 8.000 de locuri), deci studenţii au fost targetul încă de la început.

„Ulterior, am atras şi oameni din categoria 25-35 de ani din oraş. Zilnic, avem între 200 şi 400 de clienţi, cei mai mulţi oaspeţi venind în weekend. A fost o decizie înţeleaptă să mergem într-un campus, deşi pizza napoletană poate nu este de cel mai mare interes pentru studenţi, poate ei preferă ceva mai rapid, mai casual, mai simplu. Însă, la finalul zilei, produsul bun atrage oameni din tot oraşul.“

Alex Gafiţianu spune că şi-a dorit să deschidă un local într-un campus pentru a recrea experienţa sa din Londra.

Ar vedea al doilea Zano într-un spaţiu cultural, de recreere, unde oamenii se plimbă în weekend. Totuşi, e puţin cam devreme în momentul de faţă.

„Experienţa de până acum ne arată că este nevoie cam de un an, un an şi jumătate, ca să te ştie lumea. Dacă eşti destul de rezilient cât să treci prin această perioadă, ai şanse destul de mari de succes.“

 

Ce contează?

În cazul Zano, au fost trei momente de importante. Primul a fost atunci când fondatorii au mers la colaboratorul lor din Florenţa, Giovanni Santarpia, unii dintre cei mai renumiţi pizzaiolo napoletani din Florenţa şi Toscana.

„Am mers la el să învăţăm să facem pizza. Al doilea moment de revelaţie a fost când am făcut deschiderea Zano cu prietenii, iar oamenii au gustat pizza şi au avut o reacţie similară cu a mea la Giovanni Santarpia. Au zis că n-au mai gustat aşa ceva. Atunci ne-am dat seama că e posibil să reuşim.“

Al treilea moment a fost atunci când au primit emailul care i-a anunţat că ai fost selectaţi în top 50 de pizzerii din Europa.

„Prezenţa în top 50 pizzerii din Europa a avut un impact considerabil în business. Mulţi oameni ne-au trecut pragul ca să testeze, să vadă despre ce este vorba. Însă, la finalul zilei, oamenii care vor rămâne clienţii Zano sunt cei care au fost mulţumiţi de serviciile şi de experienţa oferite.“

Cel mai important lucru când vine vorba de o pizza îl reprezintă ingredientele. Apoi vine know-how-ul, modul de preparare şi, după aceea, sortimentele pe care le creezi. „Ingredientele le aducem din Italia, lucrăm cu distribuitori. Luăm şi ingrediente de la businessuri locale, businessuri de familie care fac un singur tip de ingredient.“

Cel mai des, românii comandă pizza cu mai multă carne. Astăzi, Zano are un meniu destul de lung, cu 26 de tipuri de pizza.

„Nu sunt neapărat fan al acestui tip de meniu, însă am vrut să ne dăm seama de ceea ce îşi doresc clienţii şi ulterior să restrângem.“

Localul are circa 52 de locuri, cu tot cu terasă. „În momentul de faţă ne extindem terasa şi vom ajunge undeva la 75-80 de locuri“, conchide el.