ZF/Concordia/BCR Industrii Inteligente. Cătălina Dodu, EY South Cluster: După ce am „exportat“ forţa de muncă în vestul Europei, acum „exportăm“ start-up-uri şi idei în SUA. Vorbim de un brain drain în România, dar vedem şi un start-up drain. Dacă vrem să ţinem ideile bune în România, trebuie să ne îmbunătăţim accesul la finanţare.

Este o efervescenţă de idei de business şi de start-up-uri în România, a spus Cătălina Dodu, partener EY, la emi­siunea Industrii Inteligente, proiect al Confederaţiei Patronale Con­cordia şi ZF, susţinut de BCR. Cu toate acestea, multe idei pleacă din ţară, pentru că accesul şi procesul de finanţare este mult mai uşor în alte ţări, în special în SUA, a explicat ea.

„Dacă ne uităm ce se întâmplă în eco­sistemul din România şi, evident, pentru mine e mai uşor să mă uit în ecosistemul din tehnologie, vedem un număr mare de companii, o efervescenţă în a crea, în a veni cu idei noi, de a crea startup-uri. Dar pe de altă parte, vedem foarte re­pede cum ele ajung să pri­mească finanţări din alte ţări şi aleg să mear­gă după aceste finanţări, pentru că procesul este mai uşor“, a spus Cătălina Dodu, par­tener, cyberse­curity lea­der EY South Cluster şi con­sulting service line lea­der la EY România. Ea este şi membru al consiliu­lui director în Confederaţia Patronală Concordia.

Dacă vrem ca ideile să ră­mâ­nă în ţară, accesul la finanţare tre­buie îmbunătăţit. Şi nu este vorba de gran­turi din partea statului sau de facilităţi fisca­le, a punctat Cătălina Dodu, ci mai degrabă de politici publice prin care investitorii să poată veni cu bani în start-up-uri.

„Cu cât este mai uşor accesul la acea finanţare şi cu cât facem procesul mai puţin birocratic şi mai uşor de accesat de către startup-uri, cu atât rezultatul final e mai important. Şi noi acolo trebuie să ne uităm dacă vrem să ţinem ideile bune în Româ­nia, dacă vrem să facem produs şi inovaţie în România, trebuie să fim pregătiţi să in­vestim.“

Cum este însă acce­sul la finan­ţare în România? Cel puţin greoi, răspunde Cătălina Dodu: „Accesul la finanţare este greoi, cel puţin greoi. Aşa îl vedem noi, greoi la nivel de România. Dacă ne uităm în zona privată, clar fondurile au început să se apropie, să vină în România, dar asta înseamnă şi că vedem. Vorbeam de un brain drain, vorbim şi de un start-up-drain. Adică vedem startup-uri care pornesc foarte frumos, cu idei extraordinare aici, dar finanţarea facilă îi mută destul de repede în alte geografii. Şi cred că este un aspect pe care la nivel de ţară, de politică guvernamentală, ar trebui să ne uităm cum aducem, cum susţinem aceste businessuri.“

Următoarea întrebare care vine natural este cum se poate creşte accesul la finanţare în România? Cătălina Dodu este de părere că, în primul rând, este nevoie să existe un întreg mediu atractiv pentru finanţatori, de la sistemul de taxare la birocraţie redusă şi la competenţele forţei de muncă. Pe de altă parte, adaugă ea, este vorba şi de piaţa locală, care trebuie să fie pregătită să absoarbă noile businessuri.

„Cum creăm această piaţă, ceea ce teo­ria îi spune home market, unde investiţiile respective se pot desfăşura, îşi pot testa produsele, îşi pot dezvolta produsele împreună cu industria? Dacă ne uităm la de ce start-up-urile noastre merg către SUA, dincolo de finanţare, este şi posibilitatea de a-şi dezvolta produsele într-o piaţă care le permite. Acesta este un alt element de atractivitate, şi putem realiza şi noi aici, punând laolaltă sectoarele, industriile şi mediul IT.“

„Sinergiile nu se întâmplă pur în labo­rator. Ele trebuie să se întâmple atunci când cele două sectoare se întâlnesc şi când fac lu­cruri împreună, fie că vorbim de pro­iecte de cercetare împreună, fie că vorbim de pro­iec­te de dezvoltare de ţară împreună şi, evident, atunci când gândim, când ne referim la noi tehnologii, să vedem cum le putem imple­menta în industrie, astfel încât ele să ajute nu doar în procesul de producţie“.

 

Ce a mai spus Cătălina Dodu la Investiţii Inteligente:

► Cred că unul dintre principale puncte ar fi să lucrăm împreună, să facem cercetare împreună. Cred că e cel mai important, dacă ajungem să facem cercetare împreună, atunci înţelegem mai bine cele două industrii, iar noi, cei care facem tehnologie, înţelegem mai mult nevoile sectorului industrial şi putem să venim cu soluţii care servesc mai bine nevoile lor.

► E clar că schimbările tehnologice şi oportunităţile tehnologice pe care pe care le avem la îndemână sunt foarte multe. Şi pentru sectorul industrial ele pot fi greu de acomodat sau greu de urmărit. Pe de altă parte, cred că, prin lupa noastră de de IT-şti, credem că e important să punem un focus în re-skilling, în a-şi construi competenţe, în a înţelege oportunităţile pe care noile tehnologii le aduc

► Clar, politicile sunt un element important în a stimula şi a creşte atractivitatea folosirii tehnologiei şi chiar dacă nu avem o istorie foarte largă în a stimula folosirea tehnologiilor, vedem că se întâmplă lucruri şi acesta este extrem de important ca autorităţile să vină în ajutorul sectorului industrial. Nu vorbim de facilităţi, ci de susţinere ca să poată să-şi crească competenţele în domeniul digital, ca să poată să facă investiţii. În domeniul acesta sunt investiţii mari.

► Aşteptarea nu este ca toată lumea să se transforme în IT-şti, aşteptarea sau nevoia este ca aceşti experţi în domeniile lor să înţeleagă tehnologia şi să înţeleagă cum pot folosi tehnologia pentru a-şi creşte productivitatea lor.